15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROMÂNE

15 AUGUST – ZIUA MARINEI ROMÂNE

Nu credem să existe român care să nu iubească apele – de munte, de şes sau hotărnicind dealurile subcarpatice, lacurile din căuşul munţilor, bălţile şi tăurile năpădite de stuf şi papură; apoi, pâraiele învolburate de viituri ori râurile hrăpăreţe cu vâltori bolborosind sub revărsarea păienjenişului de afluenţi dornici de preamărirea Dunării şi împărăţia Deltei, ca-ntr-un final să debuşeze în Marea cea Mare, ademenitoare de catarge şi dominată de tentaţia atâtor aventuri. Şi când vara îşi adjudecă supremaţia asupra cerului şi pământului, singur universul unduitor de valuri răvăşite de vânturi ne apără de vipie, opunând caniculei adierea brizei şi mângâierea catifelată a talazurilor înspumate. Şi-atunci, la 15 august, lumea creştină prăznuind Adormirea Maicii Domnului le oferă marinarilor ocazia să-şi preamărească protectoarea şi ocrotitoarea Sfânta Marie. Şi-această zi, atribuită oficial în calendarul marilor serbări nautice ca sărbătoare naţională, devine pentru noi toţi, marinari prin profesie, prin vocaţie sau prin predestinare ataşaţi unei zodii de apă sau nemarinari copleşiţi de admiraţie pentru curajoşii hărăziţi apelor, adunaţi în porturile Mării Negre, de la Mangalia la Sulina, ale Dunării din Cazane şi până la Tulcea şi încă şi la Bicaz, de unde slobozeau odinioară voinicii codrilor plutele pădurilor moldave, marea sărbătoare a naţiei.

Invitaţie la festivalul Mării Negre

Prin adresa cu nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regate, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauţilor şi altele.”
La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului ,,Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus „Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa. De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor „Regina Elisabeta”. Manifestările au fost deschise pe 14 august, zi în care s-au desfăşurat la Constanţa cursele de bărci cu vele şi rame, militare şi civile. Premiile au fost asigurate de domnul Heitz, antreprenorul Cazinoului comunal şi de către compania dramatică „Davila”. Programul a continuat cu o excursie pe mare cu vaporul ,,Împăratul Traian” şi o serată veneţiană. Aceasta a constat în focuri de artificii, serenade de mandolină şi ghitară în gondolă, coruri, dansul mateloţilor şi dansuri naţionale pe un ponton luminat a giorno, apariţia de monştri marini şi bărci alegorice, defilarea emblemei societăţii, apărarea unei cetăţi la coastă, corabia naufragiată, mare bombardament naval între o galeră genoveză şi un torpilor, carnavalul bărcilor remorcate ş.a. Serbarea propriu-zisă, de a doua zi, a cuprins manevra de salvare a unui vas naufragiat, scafandri la lucru în apă şi la suprafaţă, sărituri cu bicicletele în mare, cavaleria nautică şi alergări de cai pe mare, catarg orizontal şi vertical cu premii, curse după raţe, curse de sandoline, curse în adâncime pentru scoaterea din fundul mării a diferite obiecte, fără costum de scafandru, curse de înot şi, din nou, excursie cu vaporul „Împăratul Traian”.
În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa. În programul întrecerilor marinăreşti au apărut probe noi precum „Care-i mai tare” (trasul la parâmă din bărci), curse în saci, respectiv curse de alergări doi câte doi legaţi de picior, lupta pe şcondri, ghiordelul magic, lupta cavalerilor de Malta etc. Acestea se continuau în noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, statui de marmură, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans şi altele.

Reprezentaţii interbelice

Ulterior, imaginaţia organizatorilor a amplificat pitorescul întrecerilor cu probe noi precum cursele de tauri, săriturile în apă, meciurile de cocagne, cursele cailor de mare, vânătoarea de raţe şi surprize… româno americane, ocazionate de prezenţa la manifestări, la 15 august 1920, a echipajului contratorpilorului U.S.S. 210.
Programul nocturn a inclus aprinderea pavoazului electric, jocuri cu proiectoare, coruri, statui de marmură, fântâni luminoase, naufragiul „Meduzei”, serenade în bărci şi dans. Conform relatării inserate în paginile ziarului ,,Farul” de luni, 29 august 1921, programul serbărilor nautice din anul respectiv a constat din regate (bărci militare cu 4 şi 5 rame, bărci armate de ofiţeri, bărci fără rame, bărci civile cu rame) şi jocuri (şcondrul dracului cu purcel în gură, parâma miraculoasă, curse de înot, goana după raţe, corul misterios, disperaţii, cocoşaţii salvatori, sărituri, curse de cai marini, lupta cu maurii, naufragiaţii „Meduzei”). Seara, surprizele au continuat cu artificii, focuri bengale, coruri şi serată veneţiană.
În anul 1924, semnalul începerii serbărilor mării a constat în trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare şi de lotci de pescari cu câte trei, două şi o ramă, salturi în apă, polo pe apă, exerciţii de scafandrieri, curse de dandy, exerciţii de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de raţe şi explozii de mine marine, după care, pe bordul bricului „Mircea”, amiralul Vasile Scodrea a împărţit premiile.
Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,Mircea”, care, în perioada 1 iulie-2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerariul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Deşi se afla departe de ţară, în portul Suda din Insula Creta, la 15 august legendarul velier-şcoală a ridicat marele pavoaz. Serbarea, constând din curse de bărci, curse de înot, sărituri, Tug of war (trasul la parâmă), curse în saci, lupte în apă şi pe tangon etc., a fost o reuşită, toţi câştigătorii fiind premiaţi.
La 15 august 1928, în prezenţa membrilor Casei Regale, cu prilejul festivităţilor ocazionate de serbarea patronului Marinei Române, au fost botezate cele patru hidroavioane „Savoia”, sosite la Constanţa cu câteva zile înainte, yachtul „Isprava” al Principesei Ileana şi cuterul „Domniţa Ileana” al Yacht Clubului Regal Român. Concursurile nautice şi de nataţie au fost recompensate cu Cupele „Principele Nicolae”, „Regina Maria” şi „Principesa Ileana”. La aceste competiţii, care au adăugat probe noi precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi surprize marinăreşti gen Balena Mării Negre, Lebăda care face ouă, Flota lui Ramolitus, Zâna Mării etc. a participat şi echipajul bricului polonez „Lwow”.
În anul 1933, între concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de bărci cu 8 rame, ştafetă înot, curse de baleniere, curse de care romane, alergări cu bărci fără rame, curse de lotci, cursa înotătorilor fond, hidroglisoare, tragerea cu parâma între două bărci, cai marini, sărituri de pe platformă, curse de bărci cu ofiţeri. După ora 18.00, au urmat alte surprize: jocuri pe gabară, şcondru cu purcei, goana după raţe, torpile submarine, lupta cu prăjina şi explozia unei mine.
Aşezată la loc de cinste între datinile neamului, Ziua Marinei a continuat să fascineze opinia publică şi oaspeţii de onoare ai marinarilor români. Printre aceştia s-au numărat, la 15 august 1935, şi un grup de membri ai Ligii Navale Poloneze care au oferit Regelui Carol al II-lea şi primarului Constanţei, Horia P. Grigorescu, medalia de bronz a Ligii, o hartă a canalului proiectat să unească Marea Baltică cu Marea Neagră şi o frumoasă cupă cu apă din Marea Neagră, simbol al înfrăţirii celor două mări.
În anul următor, cu acelaşi fericit prilej, Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească Şcoala Navală a Majestăţii Sale „Mircea” şi a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbărilor primul submarin românesc, „Delfinul”.
La 15 august 1937, pentru prima dată în istoria relaţiilor bilaterale, Franţa a trimis la Constanţa contratorpilorul „Vauban”, pentru a o reprezenta la serbările Zilei Marinei.
În acest an, Federaţia Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din România, sub numele „Caravana Marele Voievod Mihai”, la care au participat toate asociaţiile sportive nautice civile şi militare din ţară. Caravana a plecat din Giurgiu în ziua de 5 iulie şi a ajuns după 12 etape la Constanţa.
Un an mai târziu, din cauza doliului naţional pricinuit de moartea, în ziua de 18 iulie, a Reginei Maria a României, tradiţionalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului.
La 15 august 1939, aspirantul Mihai Mare Voievod de Alba Iulia a intrat în compunerea statului major al distrugătorului „Regina Maria”, unde, pe timpul tempestei din 5-6 ianuarie 1938, dovedise calităţi marinăreşti demne de destoinicia membrilor echipajului acestei nave. De asemenea, Regele Carol al II-lea a pus piatra fundamentală a portului Taşaul.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Marinei a fost sărbătorită „într-un cadru de reculegere, constând într-un serviciu divin la toate bisericile din localitate, în prezenţa delegaţiilor de la unităţile Marinei şi s-a făcut pomenirea eroilor marinari, căzuţi la datorie, în campaniile 1877-1913, 1916- 1918 şi din războiul actual”.

La vremuri noi, surprize pe măsură!

Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare. Un an mai târziu, la propunerea Comandamentului Forţelor Maritime Militare, au fost editate de către Direcţia Superioară Politică a Armatei o serie de materiale promoţionale, precum afişe, panouri, lozinci, cărţi poştale, iar prin grija Ministerului Industriei Alimentare au fost fabricate ţigările ,,Marinar”! Talentul marinarilor nu a dezamăgit aşteptările publicului, în Programul Zilei Marinei regăsindu-se probe noi precum săriturile bufe în apă, executate de actorii de la Teatrul Forţelor Maritime Militare, nunta atacată de piraţi, „Serbările Mării”, care din 1970 au prefaţat Ziua Marinei, Concursul de graţie şi frumuseţe „Miss Litoral”, desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică, carnavalul nautic al măştilor etc. Lor li s-au adăugat Botezul la Ecuator, Pescarul amator, Comoara piraţilor, demonstraţii ale navelor de stins incendii ş.a. Momentul solemn al arborării pavilionului şi marelui pavoaz a fost dintotdeauna acompaniat de intonarea Imnului naţional şi cele 21 de salve de salut tradiţionale.

Tradiţia continuă…

Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe porturi maritime şi fluviale, au reintrodus în programele serbărilor elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu.
Astfel, printre elementele de noutate se numără aterizarea paraşutiştilor la punct fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe vedete şi din elicopter, recuperarea unui scafandru aflat în dificultate, executarea unui desant de către infanteriştii marini, respingerea atacului aerian asupra navelor de suprafaţă, lansări de torpile, demonstraţii de lupte şi karate şi, nu în ultimul rând, atractivul spectacol al fanfarei Forţelor Navale, cu french cancan şi majorete.
Pentru a da o încărcătura cuvenită acestui regal marinăresc, Liga Navală Română şi Muzeul Marinei Române organizează anual, în perioada 15 iulie-15 august, sub genericul „Luna spiritualităţii marinăreşti”, o atractivă suită de manifestări cultural ştiinţifice şi competiţii nautice, dotate cu premii, dedicate îndeosebi tinerilor şi turiştilor litoralului românesc.
După aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, Ziua Marinei Române a devenit nu numai prilejul ideal de reconfirmare a tradiţionalei ospitalităţi marinăreşti ci şi o oportunitate pentru reconfirmarea capabilităţilor tehnicotactice ale navelor de luptă, precum şi a standardelor de interoperabilitate atinse de echipajele acestora.

MARIAN MOŞNEAGU