AGRICULTURA ȘI POLUAREA
Fermele zootehnice și terenurile agricole fertilizate reprezintă principala sursă de poluare cu nitrați şi nitriţi a apelor de suprafață și a pânzei freatice. Prezența acestora în apă produce eutrofizarea, adică îi scade capacitatea de autoepurare, iar prezența lor în apa consumată de oameni duce la grave tulburări de sănătate. Fie că avem pe masă orez, macaroane sau carne, ne aflăm în fața unei ecuații imposibile, căci fiecare lingură îngurgitată înseamnă o mică doză de otravă. Produsele bio sunt scumpe și îndoielnice, iar țăranul român a renunțat la semințele și metodele tradiționale, având nevoie de venituri suplimentare pentru factura de cablu tv și telefon mobil.
POLUAREA CU NITRAŢI ŞI NITRIŢI
Mai bine de două treimi din elementele poluante ale aerului provin de la ţevile de eşapament ale maşinilor. De aceea e firesc ca atunci când repirăm aerul îmbâcsit al marilor bulevarde, să ne gândim la puritatea vieţii de la ţară. Numai că la faţa locului lucrurile nu stau chiar aşa. Aşezările idilice de odinioară au dispărut sub tăvălugul modernităţii, împreună cu oamenii şi animalele care le populau. Întâi au venit CAP-urile şi oamenii au devenit ţărani cooperatori, iar mai apoi au apărut fermele şi fermierii. Şi unii şi ceilalţi au meteahna performanţei, care e mai uşor de atins azi, când un sac de nitrat de amoniu costă câteva zeci de lei, iar o tonă către o mie de lei. Cu aceste preţuri şi cu noile soiuri de seminţe, am ajuns să realizăm mincinoasele recolte socialiste.
Obişnuit cu minciuna şi cu furtul din epoca pomenită, fermierul îşi rezervă sieşi o mică grădiniţă de legume şi zarzavaturi pricăjite, pe care le-a crescut doar cu apă şi gunoi de grajd. Chiar dacă nu e şcolit, simte că celelalte nu pot fi sănătoase. Au crescut ca adevărate vrejuri uriașe de fasole pentru că el a suplimentat doza maximă admisă de 250 kg de azot la hectar. Dacă a împrăștiat fertilizantul pe timpul iernii, există și pericolul ca până la 90% din el să se fi diluat și să ajungă în pânza freatică.
Azotul (sau nitrogenul) se găseşte peste tot în aer, apă şi sol, în organismul nostru şi chiar în cauciucurile maşinilor. Dacă e normal să fie prezent în procent de 78% în aer, o cantitate infimă a compuşilor săi (amoniac, nitraţi, nitriţi) în organism poate duce la probleme grave. Apa şi majoritatea alimentelor conţin aceşti compuşi de azot, iar în mediul acid din stomac ei se transformă în nitrozamine, care au proprietăţi cancerigene. Cunoscutul aditiv E 250 nu e altceva decât nitrit de sodiu şi, diluat de sucul gastric, suferă aceeaşi transformare. Deşi nu mai are rol în conservarea cărnurilor, ci doar în păstrarea aparenţei de prospeţime, el este acceptat în industria alimetară, de parcă legiuitorilor le-ar fi inaccesibilă operaţiunea mentală potrivit căreia e un element inofensiv care se transformă şi devine toxic de cum e ingerat.
Interacţiunea compuşilor de azot cu hemoglobina duce la transformarea acesteia în methemoglobină, incapabilă să transporte oxigenul în organism.
Într-un organism sănătos, sângele conţine methemoglobină în proporţie de 1 – 2%. Între 3 şi 15% apare methemoglobinemia care se manifestă prin paloare, culoare cenuşie sau albastră a pielii. Dincolo de concentraţia de 25% methemoglobinemia se manifestă prin cefalee, fotofobie, dispnee şi palpitaţii, de la o concentraţie de 50% poate apărea delirul, iar peste 80% este fatală. La copiii mici ea se mai numeşte boala albastră, intoxicaţie cu apă de fântână sau cianoză infantilă, putând crea probleme respiratorii şi digestive pe termen lung.
LEGEA PĂMÂNTULUI ŞI LEGEA APEI
Forurile europene s-au sesizat destul de repede în legătură cu problemele de mediu, iar aderarea noastră din 2007 ne-a obligat să preluăm din mers legile deja existente.
După mai multe directive care aveau în vedere protecția integrală a mediului, în anul 2006 a fost adoptată o Strategie Tematică a Solului și s-a propus elaborarea unei directive-cadru. Principiile acesteia se regăsesc în Hotărârea de Guvern nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului şi în Hotărârea de Guvern nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.
Ministerul Sănătăţii emite Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică, precizând aici şi distanţele minime faţă de zonele locuite la care pot fi amplasate noile ferme. Astfel, o fermă de porci cu mai puţin de 20 de capete poate fi amplasată la o distanţă de 100 m de locuinţe (la fel ca una de cai cu mai puţin de 50 de capete, una de taurine cu mai puţin de 200 de capete sau o fermă de ovine sau caprine).
Dacă respectiva fermă de porci are între 1.000 şi 10.000 de capete, distanţa minimă sare la un km distanţă. Că nici aşa nu e bine o demostrează problemele firmei Nutripork de la Oradea, care se află sub tirul încrucişat al cetăţenilor şi al autorităţilor locale. Concesionând de la primărie o fermă construită în anii ’60, investitorii s-au trezit lângă cartierele rezidenţiale aprobate de aceeaşi primărie. Deşi are autorizaţii de mediu în regulă, firma este dispusă să accepte strămutarea sau închiderea, în schimbul unei despăgubiri, numai să scape de acuzaţia formulată eufemistic ca poluare olfactivă. Vecinii ştiu de ce!
Directiva europeană 91/676/EEC, apărută în 1991 şi cunoscută ca Directiva Nitraţi, obligă statele membre să ia o serie de măsuri legate de practicile agricole. Tot aici sunt precizate valorile maxime admise, de 50 mg/l la nitraţi şi 0,3 mg/l la nitriţi. În legislaţia noastră, toate acestea apar în Hotărârea de Guvern 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Pe baza acestuia, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) a elaborat un Cod de bune practici agricole, care a fost aprobat prin Ordinul 918/2002 al ministrului Apelor și Protecției Mediului.
Deşi aveam o Lege a Apei (107/1996), noutatea europeană cunoscută ca Directiva-Cadru Apă (Water Framework Directive 2000/60/CE) a impus completarea acesteia cu Legea 310/2004 (actualizată în 2015). Principii ca extinderea protecţiei către toate corpurile de apă de suprafaţă sau subterane (în țara noatră, începând cu 1 ianuarie 2014) şi atingerea stării de bine a apelor până în 2015 par naive astăzi, când mai mult de jumătate din apa plată comercializată nu respectă normele sanitar-veterinare.
NON OLET
Un împărat roman a descoperit că se pot scoate bani din orice și, trecând peste situația delicată că și-a împrumutat numele toaletelor publice, a reușit să-și umple visteria imperiului. Consecința directă a problemelor de toate felurile pe care le are noul imperiu european este deja pomenita Directivă Nitrați. Aplicarea ei la noi a generat Programul de Control Integrat al Poluării cu Nutrienți, care a avut un real succes și a obținut anul trecut o finanțare adițională care aproape a dublat suma inițială de 50 milioane de euro.
Una dintre izbânzile acestui program este stația de producere a biogazului din orașul Seini.
Autoritățile locale au demarat în 2013 un proiect ecologic în valoare de 2,5 milioane euro, la care au participat cu un procent de doar 10%. Contrazicând binecunoscuta noastră apatie, maramureșenii s-au încăpățânat să păstreze banii europeni și, la sfârșitul anului trecut, au reușit să inaugureze Instalația pilot pentru producerea biogazului. Cu o capacitate anuală maximă de procesare de 18.000 de tone de dejecții animaliere și 2.000 de tone de cereale din cultura energetică, stația va produce suma acestor cantități ca fertilizatori naturali și o cantitate de 1.500.000 metri cubi de biogaz. La rândul lui, biogazul produs ar putea încălzi o seră sau ar putea fi tranformat în aproximativ 3.000.000 de kWh/an, cu care s-ar alimenta cele 1.400 de becuri din oraș, iar partea rămasă ar fi injectată în Sistemul energetic național.
Dacă lucrurile se extind la nivelul întregii ţării, vom avea mai puţini copii bolnavi, iar cei sănătoşi vor căuta mult şi bine după materia primă pe care o amestecă în noroi ca să plămădească poliţişti.
DACIAN BRADEA
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro