AVENTURA DEŞEURILOR MENAJERE

AVENTURA DEŞEURILOR MENAJERE

Legăm punga de gunoi şi o coborâm la container. Acest drum de cel mult câteva etaje e doar începutul aventurii. Dacă am pus separat resturile organice, celelalte resturi menajere vor putea fi reciclate. Luna Pădurii, care se încheie pe 15 aprilie, impune calculul reciclării hârtiei. Copacii rămân acolo unde le e locul şi se conservă un sfert din energia electrică şi aproape întreaga cantitate de apă necesare procesului tehnologic. Indiferent de culoarea pungii sau a containerului, conţinutul lor începe să conteze din ce în ce mai mult. Primele directive ale Comisiei Europene privind deşeurile datează din 1975, dar preocuparea omului pentru refolosirea resurselor este mult mai veche. Povestea lui Hans Christian Andersen despre un soldăţel de plumb îndrăgostit de o dansatoare de hârtie ar putea fi doar o parabolă a reciclării.

ŞTIINŢA GUNOIULUI

Giovanni a revenit în ţară după sesiunea din iarnă. Român după mamă, a profitat de jumătatea aceasta care-i permite o oarecare neglijenţă.
– Bine că nu mai trebuie să mă gândesc în ce pungă arunc gunoaiele! Jumătate italian şi-n întregime european, tânărul acesta nu ştie că regulile sunt la fel de clare şi aici. După politica Uniunii Europene, fiecare deşeu a fost codificat numeric şi introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte şi a caracteristicilor sale. Omul străzii care răsturnase zilele trecute un clopot galben şi îşi umplea sacul cu PET-uri nu ştia că era pasibil de amendă pentru că fura nişte 20 01 39. Metalul apare ca 20 01 40, hârtia şi cartonul ca 20 01 01, sticla ca 20 01 02, uleiurile şi grăsimile comestibile ca 20 01 25, iar deşeurile biodegradabile ca 20 02 01. Întrucât colectarea şi transportul depăşesc jumătate din costurile totale de gestionare a deşeurilor şi a materialelor reciclabile, sub tutela Ministerului Mediului a fost elaborat un ghid care începe chiar de la forma şi dimensiunea capacităţilor de stocare a gunoaielor. Este vorba de coşuri din plastic sau tablă de 35 – 50 l, de tomberoane de 70 – 110 l, doar din plastic, ambele cu secţiune rotundă, de pubele cu două sau patru roţi de 120, 240 şi 360 l, din plastic, şi de containere de 660, 770 şi 1100 l din tablă de oţel, acestea din urmă cu secţiune dreptunghiulară.
Resturile dintr-o gospodărie pot fi împărţite în două mari categorii: fracţie uscată şi fracţie umedă. În cazul primei, colectarea se face în alte trei categorii, sub obişnuitele culori galben, verde şi albastru. Categoria Plastic/Metal poate conţine recipiente din plastic şi carton pentru băuturi şi lactate, doze de aluminiu şi dopuri metalice, caserole, farfurii de plastic şi pungi, conserve şi spray-uri, dar nu tacâmuri de metal, seringi, folii de aluminiu sau ambalaje de substanţe toxice. La categoria Sticlă intră sticle şi borcane, dar nu becuri, veselă, porţelan şi ceramică, iar la categoria Hârtie intră maculatura, ambalajele de hârtie şi carton, dar nu cele de suc şi lapte, nici cele contaminate şi nici hârtia cerată. Mai rar întâlnite, culorile negru/gri identifică deşeuri nereciclabile, culoarea maro, deşeuri compostabile, iar culoarea roşu, deşeuri periculoase.
Fracţia umedă e cea care ne creează probleme, nu numai prin faptul că nu se reciclează, ci şi prin conţinutul ridicat de materie organică. Aceasta înseamnă că devine un mediu propice pentru dezvoltarea insectelor şi a rozătoarelor, dar şi a microorganismelor, unele fiind agenţi patogeni care răspândesc boli infecţioase.
Depozitate haotic, resturile menajere creează acel peisaj degradat estetic, cu atmosferă infectă şi mirosuri pestilenţiale, populat de tot felul de vieţuitoare, de la cele care latră, până la cele vizibile doar la microscop, dar toate la fel de periculoase. Şi aceasta nu e decât o creaţie a omului modern, neglijent şi grăbit, impasibil în faţa unei amenzi de 100-300 de lei, care nu e clar dacă vine pe număr de apartament sau pe asociaţie de proprietari şi, oricum, s-ar înjumătăţi dacă e plătită în 48 de ore.

GUNOIUL ARDE LA BUZUNAR

Articolul 61 din Legea 211/2011 stabileşte faptele care constituie contravenţie în acest domeniu şi se sancţionează cu amendă. E vorba de o amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, în următoarele cazuri: – producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice nu au încadrat fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în Lista deşeurilor aprobată de către Comisia Europeană şi preluată în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern 856/2002 şi nu au respectat obligaţia valorificării acestora prin colectarea separată cel puţin a următoarelor categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă;
– operatorii economici nu au asigurat colectarea separată a deşeurilor şi au amestecat aceste deşeuri;
– unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile nu deţin spaţii special amenajate pentru stocarea acestora în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi pentru calitatea mediului sau nu au evitat formarea de stocuri care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
– producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale nu vor reuşi să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere;
– operatorii economici autorizaţi nu au eliminat în totalitate deşeurile care le-au fost încredinţate, nu au amplasat şi amenajat instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, au introdus în instalaţia de eliminare alte deşeuri decât cele menţionate în autorizaţia emisă de autorităţile competente şi nu au respectat tehnologia de eliminare aprobată de acestea;
– deşeurile au fost abandonate.
Cu o amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei se pot alege:
– deţinătorii/producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici care nu au desemnat o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane;
– autorităţile publice şi operatorii economici care nu au furnizat datelor necesare elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor, potrivit prevederilor legale şi nu au asigurat evidenţa gestiunii deşeurilor şi nu au transmis-o anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
– producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice care nu păstrează buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase generate din propria activitate şi nu le transmit, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, nu ţin o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor legate de acestea sau nu păstrează evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni.

O amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei este prevăzută pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale care nu asigură colectarea pe categorii a deşeurilor pomenite, nu încurajează compostarea individuală în gospodării, nu asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor, nu acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului, nu acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea programelor de gestionarea a deşeurilor…
Ajunşi în acest punct, ne dăm seama că totul e pus la punct şi doar individul cu punga de gunoi e veriga slabă a sistemului de salubrizare. Nimeni nu poate verifica ce aruncă sau cât de conştiincios şi-a triat resturile menajere.

DACIAN BRADEA