Criza din Ucraina obligă Germania să aleagă între America și Rusia

Oricât de spectaculoasă ar putea părea o axă Berlin-Moscova-Beijing, și mai greu de imaginat este o ruptura in relațiile Statele Unite-Germania. Și totuși, despre o asemenea eventualitate în relațiile dintre principalele două mari puteri ale lumii occidentale a început să se vorbească pe un ton aproape obișnuit, iar un politolog de autoritate incontestabilă cum este Immanuel Wallerstein chiar își intitulează o analiză datată 23 iulie 2014, “Germania şi Statele Unite: O ruptură fără precedent”. Universitarul american pornește de la faptul, nu chiar atât de obișnuit, că la 10 iulie, guvernul de la Berlin a solicitat plecarea imediată a şefului misiunii CIA din Germania. Neobişnuită nu este atât solicitarea imperativă de retragere a unui oficial american deloc neglijabil ca poziție, ci faptul că ea a fost intens mediatizată. Comentatorii occidentali s-au grăbit să califice evenimentul drept o “ruptură fără precedent” în relaţiile foarte strânse, în perioada postbelică, dintre Statele Unite şi Republica Federală Germania, iar după numai o zi de la informația pentru presă, două ziare importante din SUA și Germania, “Los Angeles Times” și “Der Spiegel” au comentat într-o notă pesimistă perspectivele relațiilor germano americane. Editorialul din “Los Angeles Times”, semnat de Jacob Heilbrun, se încheia cu o avertizare dură adresată Administrației de la Washington: “Dacă Obama nu poate să controleze spionarea Germaniei, ar putea descoperi că astfel contribuie la convertirea Germaniei dintr-un prieten într-un adversar. „Tonul articolului apărut în “Der Spiegel”, în aceeaşi zi, nu este mai puțin necruțător. Începând cu titlul, care până în preziua evenimentului ar fi părut mai degrabă un subiect politic fiction: „Alegerea Germaniei: Va fi America sau Rusia?”
Să fie această ruptură una reală? Ar fi o răsturnare spectaculoasă în relațiile interoccidentale, una comparabilă, poate, doar cu retragerea Franței generalului de Gaulle din structurile militare ale NATO. Și apoi, de ce o asemenea reorientare fără precedent, și una atât de bruscă şi imprevizibilă? – Profesorul Wallerstein, care s-a întrebat și el, crede că poate a fost vorba și de lipsa de înțelepciune sau de tact la nivelul Agenției Naționale de Securitate sau chiar al Casei Albe, dar “problema este structurală şi depăşeşte greşelile trecătoare şi stupiditatea celor aflaţi la putere în Statele Unite”. Problema fundamentală, după Wallerstein, este că Statele Unite se află în declin geopolitic și nu ştie cum să gestioneze situația de criza prin care trece și lumea, și America. Mai precis, Washingtonul n-ar ști cum să-şi mențină hegemonia în lume. Iar într-o asemenea situație, susține universitarul american, Statele Unite ar deveni “un actor foarte periculos”, de fapt“ un partener în care nu se poate avea încredere”. Așa stând lucrurile, este explicabil că europenii în general cancelarul Angela Merkel şi Germania în particular, să înceapă să se întrebe “cum vor putea supravieţui geopolitic fără Statele Unite”. Alternativa logică, pentru Germania, ar fi, conform opiniei universitarului american, un construct de securitate european: care să includă și Rusia. În alternativa America-Rusia, – susține profesorul Wallerstein – Germania ar fi optat deja în favoarea unui acord cu Rusia și a lăsat în plan secund problema restabilirii relaţiei de încredere cu Statele Unite. Să nu pierdem din vedere că aceste reflecții ale politologului American sunt făcute în plină criză ucraineană, că solidaritatea Occidentului s-ar cere afirmată mai pregnant ca oricând.