ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC / DATINI DE SFINTELE PAŞTI

DATINI DE SFINTELE PAŞTI

DATINI DE SFINTELE PAŞTI

 

datini de pasti

Noi, creştinii, ne-am pregătit trupeşte şi sufleteşte pentru întâmpinarea praznicului Învierii Domnului nostru Iisus Christos prin participarea la sfintele slujbe, prin postire, rugăciune, pocăinţă, ne-am primenit inimile şi casele pentru a primi lumina Sfinelor Paşti.
Paştile este cea mai importantă sărbătoare creştină, prilej de mare bucurie pentru toţi deoarece în această duminică sărbătorim Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Christos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare. Acest ales praznic este bogat în obiceiuri şi tradiţii care diferă de la o zonă la alta.
Din Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor, când ne bucurăm de Intrarea Mântuitorului în Ierusalim şi-l întâmpinăm cu ramuri de finic, măslin sau de salcie înflorită, începe ciclul deniilor care ne introduc în atmosfera emoţionantă a Patimilor Domnului. Participarea la aceste denii, slujbe nocturne, care la origine înseamnă priveghere sau utrenia simplă a zilelor de rând săvârşită seara, ne transmit o trăire profundă, pentru că în ele este istorisit drumul Mântuitorului spre Golgota, ca apoi, în Vinerea Mare, să cântăm slujba Prohodului, când Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit şi a fost pus în mormânt.
Înainte de a vorbi despre datinile Sărbătorii Învierii Domnului, doresc să aprofundez specificul slujbei din Vinerea Mare, Slujba Prohodului Domnului. După scoaterea Sfintei Cruci din Altar în mijlocul Bisericii, preotul scoate, în cadrul Vecerniei, Sfântul Epitaf şi-l aşează pe o masă pregătită în faţa acesteia. Pe Sfântul Epitaf este pictată scena punerii în mormânt a Domnului Iisus Christos, iar creştinii îl împodobesc cu flori de primăvară.
Slujba Învierii este o slujbă a bucuriei, pentru că anunţă învierea Fiului lui Dumnezeu, biruinţa acestuia asupra morţii, când cântăm cu bucurie troparul: ,,Christos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte, viaţă daruindu-le!’’. Prin Învierea Domnului Iisus Christos, noi nu mai suntem sub lanţurile morţii, ci am dobândit viaţa.

VOPSIREA DE OUĂ ŞI CIOCNITUL LOR

Se cunoaşte faptul că cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este vopsirea de ouă roşii, nelipsite de pe masa din prima zi a sărbătorii, iar creştinii ciocnesc cu ceilalţi un ou roşu.
Chiar dacă înainte nu se obişnuia să se coloreze şi în alte culori, astăzi creştinii vopsesc ouă în diferite culori, galben, verde, albastru, mov, dar cele mai multe sunt cele roşii, conform tradiţiei. Când ostaşul a împuns cu suliţa coasta Mântuitorului a curs sânge, iar sub Crucea pe care era răstignit, Maica Domnului a aşezat un coş cu ouă care s-au înroşit de la picăturile care curgeau. De aceea şi creştinii au preluat acest obicei, pentru a arăta specificul sărbătorii.

LUMINA SFÂNTĂ

Credincioşii sunt îndemnaţi să participe la slujba de Înviere la Biserică, pentru a lua lumină, care este simbolul Învierii, şi pentru a consuma paştile, bucăţi de pâine sfinţite şi stropite cu vin. Slujba din noaptea Învierii este cea mai frumoasă din an pentru că după ce preotul anunţă pe oameni, prin cuvintele ,,Veniţi de luaţi lumină’’, credincioşii se apropie, îşi aprind făcliile din lumânarea de ceară curată a preotului şi ies afară din Biserică, unde se va face început slujbei în sunet minunat de clopot.

ÎNDEMN LA BUCURIE

În ziua sfântă a Luminii, Paștile cel nou cu har
Să aducem mulțumire, că primim cel mai sfânt dar.
Dacă tu eşti bun din fire, iubitor și credincios
Azi trebuie să te bucuri, că e praznic luminos.
În a Domnului Sfânt casă, templul cel de închinare,
Nu plângând… ci-n glas duios toţi să înălțăm cântare,
Căci Mântuitorul nostru mort a fost și a-nviat
Scăpând neamul creștinesc de greul păcat.
Nu vă temeți azi de moarte, căci de-acum tot răul
Zdrobit a fost de Învierea Fiului Mântuitorul!
Gustați din ospățul lui şi vă-mpărtășiți,
Respectați porunca dată: ,,între voi să vă iubiți!’’
Cu lanţuri grele, de moarte stăpâniţi
Astăzi noi prin Înviere, veșnic rămânem feriţi.
Iar acum, cu bucurie, să ne închinăm
Să postim, să ne rugăm şi pe alții s-ajutăm!
Raiul e deschis, creştini, şi toţi avem datoria
Să fim mai buni și iertători, să dobândim Împărăția.
Sărbătoare-aceasta sfântă s-o prăznuim fără păcat
Cu căldură și credință, spunând: HRISTOS A ÎNVIAT!

PAVEL IULIAN ŞTEFAN
Student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureşti – anul I

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Vasile Ciocârlan un meșter popular

Îmbinând creativitatea, spiritualitatea și utilitatea, artele tradiționale se numără printre cele mai importante aspecte ale …

Locuinta tradițională a satului românesc

„Satele noastre sunt încă puţin cunoscute. Nu sunt cercetate în adâncul lor de viaţă. Despre …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: