FENOMENUL DROGURILOR ÎN ROMÂNIA

FENOMENUL DROGURILOR ÎN ROMÂNIA.
VIAŢA ÎNTRE NORMALITATE,
PATOLOGIE, INFRACŢIONALITATE!

România, după Revoluţia din 1989, este expusă pericolului grav al drogurilor prin deschiderea graniţelor, libera circulaţie. Organizaţia franceză „Observatoire Geopolitique de Drogues“, ce funcţionează ca expert pe lângă Uniunea Europeană şi ONU în domeniul traficului de droguri, semnalează că teritoriul românesc a devenit o principală rută de traficare a drogurilor din lume. România s-a transformat dintr-un stat confruntat sporadic cu traficul ilicit de produse şi substanţe stupefiante într-o „placă turnantă”
a Rutei Balcanice de traficare a drogurilor. Concomitent, a devenit şi o ţară de tranzit şi de depozitare, reambalare, distribuire şi consum de stupefiante. Unii cetăţeni români se implică în această infracţiune atraşi fiind de sumele mari de bani.
Ca peste tot în lume, traficul de substanţe stupefiante este în strânsă legătură cu alte infracţiuni pe care le susţin, ca:
– spălarea de bani (de exemplu, în Rusia, la un moment dat, în urma unor verificări s-a descoperit că se spălau bani prin intermediul a 3000 de bănci);
– traficul de valută falsă;
– traficul de carne vie (prostituţie, pedofilie etc);
– terorism;
– traficul de maşini furate;
– traficul de organe şi ţesuturi umane;
– omoruri, jafuri, tâlhării etc.

În momentul actual, România este într-o situaţie mult mai gravă, devenind şi un mare consumator de droguri, o piaţă de desfacere a acestora. Situaţia economică şi socială a României este un teren propice în care flagelul drogurilor prinde foarte uşor. Problemele sociale, economice, politica actuală demotivează, demoralizează un mare segment al populaţiei. Lipsa de perspectivă, nesiguranţa zilei de mâine, şomajul, lipsa posibilităţilor materiale, a unui trai decent, lipsa de speranţă într-un viitor, lipsa unei locuinţe, a hranei… toate acestea duc la deznădejde, la depresie, la droguri.
La aceasta contribuie şi lipsa de educaţie din familie, din şcoli. Părinţi neinformaţi, program de lucru prea extins (copii stând singuri), părinţi cu diferite vicii (alcoolici, dependenţi de droguri), familii carenţate, monoparentale, violenţa în familie, anturajul prost, dorinţa de apartenenţă a copilului, adolescentului, tânărului la un grup în care să se simtă mai puţin singur, toate acestea pot duce la consumul de droguri. Căutând uitarea, afecţiune, atenţie, intră într-un mediu periculos, infracţional, care-l va duce la distrugere, îl va include în lumea delicvenţei sub toate formele ei.

De la starea „minunată” la care visau, drogo-dependenţii ajung într-o lume a violenţei, degradării, crimei, ei fiind în stare de orice, chiar şi de crimă pentru a ajunge în posesia drogului. Între consumul de droguri şi actele antisociale este o legătură foarte strânsă, toxicomanul, în momentul în care se desprinde de realitate şi nu mai are control raţional, face doar ce-i dictează instinctele.
În locul confortului psihic şi afectiv va începe marea dramă, declinul, şi de cele mai multe ori se va sfârşi cu moartea. Recuperarea în România este foarte dificilă. Se pune mult accent pe prevenţie, se fac programe prin ANA (Agenţia Anti-Drog), prin centrele de Prevenire şi Consiliere Anti-Drog. Echipele implicate în acest demers sunt multidisciplinare. Poliţişti, psihologi, medici, preoţi, profesori, elevi muncesc pentru combaterea acestui mare pericol care vizează toate grupele de vârstă.
În penitenciare, pentru deţinuţii consumatori se fac programe de recuperare în Comunităţile Terapeutice din cadrul respectivei închisori. Numărul celor care beneficiază de aceste programe e însă destul de restrâns.
„Beţia Albă”, cum i se mai spune, este unul dintre principalii factori de mortalitate pe glob. Trebuie precizat că NU există droguri „uşoare”, „recreaţionale”!!!
TOATE drogurile au influenţă nefastă asupra individului şi a societăţii!
Drogurile, după modul în care sunt produse, se împart în:
a) Droguri naturale, care au la bază o plantă:
– opiaceele: opium, morfina, heroina;
– cannabisul: marijuana, haşiş, ulei de haşiş;
– cocaina: frunze de coca, pasta de coca, cocaina pulbere, crackul (cocaina cristalizată).
b) Droguri sintetice:
– amfetaminele;
– barbituricele;
– LSD etc.

Deoarece există tendinţa ca marijuana să fie privită ca un drog „uşor”, „inofensiv”, precizez că ea dă dependenţă, stimulează dorinţa de a consuma mai mult şi determină dorinţa de a încerca şi alte droguri. Studiile subliniază faptul că marijuana provoacă grave tulburări psihice, diminuează rezistenţa organismului la boli, este foarte toxică, afectând plămânii, produce accidente în sistemul endocrin, de reproducere, afectând grav personalitatea omului.
Mulţi dintre consumatori (în general copii, adolescenţi) au intrat în lumea drogurilor din curiozitate, crezând că se pot opri oricând, din dorinţa de a fi ca ceilalţi din grup… Mare PĂCĂLEALĂ, de aici începe DUREREA, DECLINUL! Ei încep cu marijuana, apoi cu etnobotanicele, care sunt foarte periculoase, fiind o combinaţie din tot felul de substanţe otrăvitoare, impure etc.

Sunt droguri care crează dependenţă de la prima sau a doua doză (heroina)!!! Traficanţii amestecă drogurile, heroina cu stricnina care, în marea majoritate a cazurilor, provoacă decesul heroinomanilor.
De multe ori i-am văzut pe aceşti oameni cu lacrimi în ochi, disperaţi, dorind să scape din această situaţie. Din nefericire, puţini au reuşit, alţii au şi murit deja! În orele de consiliere pe care le-am făcut la Centrul Pilot de Combatere a Drogurilor (CPCAD), primul centru pilot din România, am trăit pe viu drama unor vieţi distruse, a unor tineri care şi-ar fi dorit să mai trăiască. Unii aveau deja SIDA, Hepatita C de la injectarea cu seringi refolosite sau împrumutate. Unii însă au scăpat.
Greu, cu ajutor maxim din partea specialiştilor şi a familiei!
Subiectul este foarte complex, acest articol constituie doar un avertisment.