Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”

Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală

„Nişte ţărani”

A fost odată ca niciodată, căci dacă nu ar fi, nu s-ar povesti…
Un vis frumos al scriitorului Dinu Săraru s-a împlinit în 10 iunie 1998, la aproape un sfert de veac de la apariţia romanului „Nişte ţărani”, care avea să fie un dar oferit tuturor românilor. Această efigie a fost pusă definitiv pe crezul îndrăzneţ, sincer, cu adâncă simţire pe ţăranul român, pentru a apăra peste veacuri identitatea naţională. Ceremonia de inaugurare a fundaţiei a avut loc la Palatul Ghica din Bucureşti. Strigătul de durere al maestrului Dinu Săraru s-a numit simplu, firesc şi înălţător Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”. Mari personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, artistice s-au înrolat în marea bătălie de a salva izvoarele, vatra şi locurile sfinte ale înaintaşilor noştri pentru a rămâne de-a pururi vii în sufletele noastre, dar şi ale generaţiilor care vor veni.
Alături de fondatorii Fundaţiei Naţionale „Nişte ţărani”, scriitorul Dinu Săraru şi academicianul Răzvan Theodorescu, amintim ca membri fondatori pe acad. Constantin Ionete, ec. Ion Antonescu, Vasile Grigore, Ştefan Iordache, Valeriu Râpeanu, dr. Sergiu Catrina, Mariana Badea, iar dintre membri de onoare pe prof.univ.dr. Mugur Isărescu, prof.univ.dr. Ilie Bădescu, acad. Dan Berindei, acad. Nicolae Cajal, acad. N.N. Constantinescu, Adrian Păunescu, Sorin Ilfoveanu, prof.univ.dr.Eugen Proca, Iosif Sava, Grigore Vieru, Nicolae Dragoş, ing. Sorin Mihăilescu, prof.univ. dr. Mihai Berea, prof.dr.doc. Dumitru Teaci, prof.univ.dr. Dorin Sarafoleanu, Georgeta Filitti.
În cei 18 ani de activitate am încercat să fim aproape de satul românesc, de istoria şi de valorile lui.

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ECO-ETNO-FOLK FILM

Începând cu anul 1999, au avut loc 12 ediţii ale renumitului festival, unic în lume privind locaţia şi tematica. Locul de desfăşurare: Casa de Cultură Ţărănească din comuna Slătioara, judeţul Vâlcea. La fiecare ediţie a festivalului au participat cineaşti din peste 40 de ţări de pe patru continente şi din România. Au fost decernate numeroase premii şi diplome, cât şi Marele Premiu „Potecaşul de Bronz”, creaţie iniţială a sculptorului Mihai Buculei, realizat apoi de sculptorul Ioan Bolborea.
Juriul internaţional al festivalului, la fiecare ediţie, a fost compus din personalităţi ale cinematografiei, artei, etnografiei şi folclorului, critici de film internaţionali şi români, dintre care amintim: Geo Saizescu, Andrei Blaier, Nicolae Breban, Dan Piţa, Joao Suares Tavares, Ion Ghinoiu, D.R.Popescu, Doina Işfanoni, Magda Mihăilescu, George Cornea, Yves Bes, Radu Aneste Petrescu, Călin Căliman, Natalia Stancu, Corina Mihăescu, Sandra Simovici, Kiki Munschi Sckagen, Elard Escala, Gaspar Guardia.

SIMPOZIONUL „CIVILIZAŢIA RURALĂ 2020”

În fiecare toamnă, la Casa de Cultură Ţărănească din Slătioara s-au desfăşurat ediţiile Simpozionului „Civilizaţia rurală 2020”, cu tema „Comunitatea sătească între cercetarea ştiinţifică şi politica rurală”. În cadrul Simpozionului s-au prezentat comunicări ştiinţifice de larg şi acut interes, cele mai multe consacrate cercetărilor efectuate la iniţiativa Fundaţiei „Nişte ţărani”, în vara anului 1999, în localităţi din judeţele Vâlcea, Buzău şi Bihor.

SĂNĂTATEA ŢĂRANULUI ROMÂN

Începând din anul 2000, Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”, în cadrul Programului „Sănătatea ţăranului român” – program de instruire a cadrelor medicale din mediul rural – derulat în perioada 2000 – 2012, anual, şi în anul 2015, a organizat „Şcoala de vară” a cursurilor post-universitare pentru medicii de familie şi de alte specialităţi din mediul rural, care s-au desfăşurat în cadrul Casei de Cultură Ţărăneşti din comuna Slătioara, judeţul Vâlcea, la care au fost prezenţi, în calitate de lectori, personalităţi remarcabile ale medicinei româneşti. De asemenea, prin strădaniile preşedintelui fondator al Fundaţiei, s-au asigurat aparatura medicală performantă, dotări cu tehnica informaţională la staţia pilot din Slătioara, dispensarul rural din această localitate devenind un adevărat dispensar model.

BURSE STUDENŢEŞTI

Unul dintre obiectivele majore ale activităţii Fundaţiei, cuprins în Actul fondator al acesteia a fost acela de acordare de burse pentru copii din mediul rural, fii de ţărani, studenţi premianţi, cu resurse financiare reduse. Acest program de acordare a unor burse studenţeşti a fost posibil graţie strădaniilor preşedintelui Fundaţiei, scriitorul Dinu Săraru, care a găsit înţelegere la reprezentanţa prestigioasei firme Philip Morris.
În toţi cei 10 ani de funcţionare a acestui program de burse studenţeşti, până în anul 2011, s-au acordat în total un număr de 416 burse studenţeşti.

PREMIILE ANUALE ALE FUNDAŢIEI

Vreme de 18 ani, începând cu 1998 şi până în prezent, în luna octombrie, în jurul zilei Sfântului Dumitru, în incinta sacră a Bisericuţei din satul Vioreşti, comuna Slătioara, bisericuţă monument arhitectural, celebră prin impresionanta Friză a potecaşilor, are loc ceremonia înmânării premiilor naţionale anuale ale Fundaţiei „Nişte ţărani”.
Prin aceasta este adusă la îndeplinire una din preocupările Fundaţiei, încorporată în statutul său şi anume distingerea şi promovarea creaţiei artistice, a valorilor literaturii, istoriei, ştiinţei şi culturii inspirate din lumea ţărănească ori menite a sluji acesteia.

SENIORI EDITORI

Academicienii: Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, D. R. Popescu, Alex. Surdu, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Răzvan Theodorescu, Marius Porumb, loan Aurel Pop.
I.P.S. Varsanufie.
P.S. Emilian Lovişteanul.
Profesorii universitari dr.: Ilie Bădescu, Grigore Constantinescu, Paul Dobrescu, Dana Duma, Valeriu Râpeanu, Gabriela Rusu-Păsărin, Jean Askenasy, loan Scurtu, Dan Zamfirescu şi alte personalităţi: Dan Zamfirescu, Nicolae Dragoş, Vartan Arachelian, Andrei Cărpeneanu, Dumitru Constantin, Mălina Conţu, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Iliescu, Tiberiu Stama, Constantin Stănescu, Florin Epure, Ion Ghinoiu.

TABERE DE CREAŢIE

După susţinerea taberelor de pictură „Portret” din Bicaz şi Vânători-Neamţ, Fundaţia a marcat importante expoziţii de artă plastică la Galeria Contrast: proiectul „Bucureştii de azi, viziunea artiştilor de mâine”, realizat de Laurenţiu Dimişcă, un nobil act de promovare al patrimoniului cultural turistic al Bucureştiului, subliniind identitatea culturală şi istorică a capitalei noastre şi încurajând astfel turismul cultural prin intermediul unor lucrări de artă plastică.
Apoi, expoziţia „Cu dragoste, din Bucureşti”, din cadrul evenimentului „Noaptea alba a Galeriilor”, cu participarea artiştilor Rodica Pândele, Comeliu Vasilescu, Gheorghe Dican, Augustin Costinescu, Angela Tomaselli, Mircea Romanescu, Petru Vintilă jr. De asemenea, în parteneriat cu Mănăstirea Radu Vodă am realizat expoziţia de icoane „Cugetările sufletului” a artistului Laurenţiu Dimişcă.

EVENIMENTE CULTURALE

Un eveniment reprezentativ a însemnat participarea Fundaţiei Naţionale „Nişte ţărani” la Festivalul „Tradiţii româneşti”, desfăşurat la Londra, în decembrie 2015. Alături de recitaluri de muzică populară şi de spectacolul de teatru „Maria Tănase pasăre măiastră” al Adrianei Trandafir, vicepreşedintele Fundaţiei, ing. Sorin Măilescu a conceput şi susţinut comunicarea „Gogu Constantinescu, un savant de dimensiune planetară”, a realizat expoziţia de fotografie artistică „Contrast in Romania” şi a prezentat revista „Clipa” şi activităţile Fundaţiei.

GÂNDURI LA 18 ANI

Dinu Săraru: „Fundaţia va mearge mai departe cu cei tineri şi cu o lume nouă care să facă tot ce se poate pentru a păstra vie imaginea acestei civilizaţii, argumentul fundamental al identităţii naţionale româneşti. Pentru că, dacă ceva în România se află în pericol, se află acest argument al identităţii naţionale şi riscăm să ne pierdem identitatea. Desfiinţarea graniţelor nu înseamnă o pierdere. Este dovada supremă a libertăţii şi democraţiei, dar ea nu înseamnă abolirea identităţii naţionale. Niciodată francezii, englezii, italienii, spaniolii nu vor renunţa la ideea de identitate. Numai aşa putem, prin culorile noastre naţionale, sa fim parte la valorile civilizaţiei contemporane. Şi această fundaţie a avut ca scop, tocmai prin renaşterea civilizaţiei rurale româneşti, renaşterea patimii pentru identitatea naţională”.
Răzvan Theodorescu: „Dinu Săraru şi-a făcut datoria! Şi o va face în continuare. Faptul că noi ne constituim într-o instituţie a oamenilor liberi şi cu scaun la cap din această ţară este deja un lucru foarte mare şi faptul că Dinu Săraru se bizuie pe noi în continuare este un semn bun pentru noi. Sunt mândru că am stat alături de Dinu Săraru şi sunt mândru că mă identific în acea parte a societăţii civile în care cred – mică, mică de tot -, dar în care cred şi care va merge înainte!”
Valeriu Râpeanu: „Trebuie să investeşti nu numai talent. Trebuie să ai o energie pe care Dinu Săraru o are şi este pusă nu în slujba lui, ci în slujba culturii româneşti. Este Clipa care durează!”
Ilie Bădescu: „În clipa de faţă, există suficiente elemente în ceea ce a făcut Fundaţia Naţională „Nişte ţărani” pentru a lansa proiectul „Enciclopedia ţărănească”. În acest proiect se vor vedea toate răspunsurile ţărăneşti la problemele universale ale vieţii pentru că ele sunt în folclorul românesc, pentru că ele sunt în literatura care este creată de cei cu extracţie rurală şi care vin din lumea ţărăneasca şi au descoperit, ne-au arătat universalitatea răspunsului ţărănesc.
Maestrul Dinu Săraru este în continuare spiritul tutelar al acestei fundaţii şi al acestei direcţii. Este o direcţie a militantismului ţărănesc universal, pentru că Nicolae Iorga ne atrăgea atenţia prin etimologie ce înseamnă ţăran: terra – spunea el – ţară, ţăran, au aceeaşi rădăcină. Ţăranul este omul pământului, este singura aristocraţie cu investitură divină, la scară planetară”.
Ştefan Mitroi: „Sunt satele româneşti astăzi doar nişte pustiuri populate de amintiri şi de dragostea unora dintre noi care revenim acolo, mereu şi mereu, încercând să punem ceva. Ne punem chiar pe noi înşine… Vom pune ceva din sufletul nostru, punem din dragostea noastră… Ne încăpăţânăm să ne punem inima să bată, uneori cum bate clopotul din sat, care nici ăla nu mai are pentru cine să bată, fiindcă în satul românesc aproape că nu mai are cine să moară. Ultimul care a murit în satul românesc a fost satul însuşi”.
Olimpiodor Antonescu: „Ştire dau că Măria Sa, luminatul Domn, Dinu Săraru, dat-a înaltă poruncă, în anul de graţie 1998, Cireşar 10, de a se aduna cinstiţi boieri mari şi gânditori de seamă întru propăşirea civilizaţiei ţărăneşti din care descindem cu demnitate. De atunci, înţelepţi în meşteşugul slovelor, căutători ai trecutului, doftori în istorie, oratori au întemeiat hrisoave, gazete pentru tiparniţe spre cinstirea vrednicilor gospodari ai vetrei strămoşeşti. Trecut-au 18 ani de la mai sus zisa izbândă şi am găsit cu cale să vă dau de ştire că luminatul Domn care a întemeiat această Fundaţiune, înţeleptul cărturar din Slătioara Vâlcii, însărcinatu-ma să dirigui trebile şi datinile strămoşeşti. Vă spui că poarta Cetăţii este pururea deschisă şi vă pohtesc să ne sfătuim despre viitorimea ţăranului român. Şi vom purcede la continuarea drumului deschis spre tămăduirea sufletelor, întru mulţumirea înaintaşilor noştri”. Acest drum de 18 ani trebuie continuat cu abnegaţie şi responsabilitate datorită titlului de fundaţie de utilitate publică. Ne mândrim cu personalităţile care au fost alături de noi în programele fundaţiei, dar aceste nume ne obligă la realizarea în continuare a unor evenimente pe care le vom consacra cunoaşterii patrimoniului cultural autentic şi cinstirii valorilor identităţii naţionale.
V-am prezentat aceste file ale istoriei de 18 ani a Fundaţiei Naţionale „Nişte Ţărani”. Dumneavoastră urmează să ne apreciaţi, să ne criticaţi, dar, poate, să ne urmaţi în nobila noastră misie de a păstra cu mândrie această tulburătoare lume a Ţăranului român.

SORIN MIHĂILESCU
vicepreşedinte