IN LUNA LUI MARTISOR

IN LUNA LUI MARTISOR

1 Martie – Mărţişorul este un obicei românesc străvechi care se practică şi astăzi la ţară şi la oraş. În această zi doamnele şi domnişoarele primesc mici obiecte-simbol legate cu şnur roşu şi alb. Roşul este culoarea dragostei, a verii, iar albul este culoarea iernii.
Mărţişoarele sunt oferite pentru a aduce noroc, bunăstare şi sănătate celor ce le poartă. Mărţişorul ar trebui purtat până când se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele.
Iniţial, mărţişorul era o monedă din aur sau din argint, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, unul roşu şi altul alb, pe care fetele îl purtau timp de 12 zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până ce înflorea primul pom. După aceea cu şnurul legau o creangă a pomului, iar cu banul îşi cumpărau un caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.
Originea mărţişorului nu este cunosctă cu exactitate, dar se presupune că obiceiul dăruirii unor mici amulete aducătoare de noroc datează de cel puţin 8000 de ani. Mărţişorul era considerat şi un talisman solar. Iată câteva cuvinte rituale închinate soarelui: „Sfinte soare, sfinte soare, / Dăruiescu- ţi mărţişoare, / În loc lor mă fereşte / De pistrui ce mă-nnegreşte, / Ia-mi toate negretele / Şi dă-mi albetele. / Fămi faţa ca o floare, / Sfinte soare, sfinte soare” („Mitologie română” – Romulus Vulcănescu).

1 Martie este şi Ziua Babei Dochia, prima dintre cele nouă babe care reprezintă începutul primăverii, lepădându-şi cele nouă cojoace.
În tradiţia românească, Dochia se numea şi fiica lui Decebal. Pentru a şti cum ne va merge tot anul este bine să ne alegem o „babă”, adică o zi din cele 9; dacă vremea este frumoasă, anul va fi bun; dacă este urâtă, anul va fi rău.
După Babe vin Moşii sau sfinţii care cad întotdeauna pe 9 martie şi sunt tot în număr de nouă. Zilele moşilor sunt frumoase şi liniştite, iar la ţară au o importanţă deosebită în evoluţia vremii şi le sunt asociate şi un număr de obiceiuri cum ar fi: descântece pentru vrăji şi farmece; descântece legate de alungarea manei din câmp; pentru izgonirea relelor din familie şi gospodărie. Un alt obicei este de a se mătura şi curăţa curţile, grădinile şi livezile, iar gunoiul strâns se aprinde şi este bătut cu bâtele pentru aducerea mai rapidă a primăverii.
În ziua de 9 Martie se serbează Patruzeci de Sfinţi Mucenici şi este interzis să se lucreze. Cei patruzeci de mucenici au fost torturaţi şi omorâţi de către împăratul roman Licinius.
Se spune că dacă plouă în ziua de 9 martie, va ploua şi în ziua de Paşti. Dacă tună în această zi, vara va fi roditoare. Se crede că, în această zi, pentru cei care au livadă sau vie, este bine să se bea patruzeci de păhărele de vin şi să se verse câte puţin din fiecare păhărel în dreptul viţei sau pomului, ca să le meargă bine tot anul şi roadele să fie bogate.
În Ziua Sfinţilor Mucenici, din aluat, se fac diferite forme de „mucenici”, care se fierb sau se coc şi se dau de pomană.

Pe 17 Martie sunt Alexiile, ziua Sfântului Alexie, „Alexie cel cald” sau „Omul lui Dumnezeu”. Acum, pământul se dezgheaţă, iar peştii, se spune, „se zbat prima oară în apă”. Pescarii pescuiesc toată ziua şi trebuie să mănânce un peştişor viu, zicând: „Alexie, omul lui Dumnezeu,/Eu am venit la pârâu/Să prind un peşte,/Să-l mănânc/Cum este el din pârâu,/Iar tu să te rogi lui Dumnezeu/Totdeauna pentru mine/Să pot prinde peşte bine”.
Tot în această zi ar trebui să înceapă să cânte şi broaştele, pentru ca primăvara să fie frumoasă şi călduroasă, să nu mai ningă sau să îngheţe.
Buna Vestire cade întotdeauna pe 25 martie. După credinţa celor mai mulţi, este o sărbătoare tot aşa de mare ca şi Învierea sau Paştele. Evangheliile ne spun că „îngerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate, Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, Iosif, iar numele ei era Maria” (Ioan, 26-27). Îngerul îi vesteşte Mariei: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată că vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Prea Înalt se va chema”. Astfel îngerul vesteşte naşterea Mântuitorului, iar Fecioara Maria a devenit o punte de legătură între Dumnezeu şi lumea noastră. Această zi, în care Dumnezeu se face Fiu al Fecioarei Maria, este începutul mântuirii omenirii.

În această perioadă trebuie să sosească rândunelele, considerate păsări benefice şi aducătoare de noroc.
Se spune că aduce mare ghinion să strici cuibul unor rândunele sau să le omori; dacă vezi o singură rândunică, înseamnă că o să-ţi petreci vara singur, iar dacă le vezi însoţite, înseamnă că vei fi şi tu însoţit. În ziua de Bună Vestire lumea nu trebuie să se certe, nu trebuie să lucreze.
Femeile, dimineaţa, făceau un foc în ogradă şi puneau în faţa uşii pâine, sare şi apă „ca să se încălzească, să mănânce şi să bea îngerii”, apoi pâinea şi sarea erau date de pomană. Legenda spune că acum se „dezleagă” limba tuturor păsărilor cântătoare, limba cucului fiind prima „dezlegată”.
Blagoveşnicul este a doua zi după Buna Vestire şi este închinată lui Gavril Blagoveşnicul, adică Arhanghelului Gabriel, îngerul care a adus vestea cea bună Fecioarei Maria. Se serbează mai cu seamă de către femei, având credinţa că, astfel, tot anul vor avea copiii sănătoşi.

RODICA SUBŢIRELU