INVITAȚIE LA DRUMEȚIE ÎN PIATRA CRAIULUI ȘI ÎMPREJURIMI

INVITAȚIE LA DRUMEȚIE ÎN
PIATRA CRAIULUI ȘI ÎMPREJURIMI

Masivul Piatra Craiului este poziționat în nordestul Carpaților Meridionali și este considerat de către montaniarzi cel mai spectaculos masiv din România, supranumit și „Crăiasa Carpaților”. Acesta, spre deosebite de vecinii săi, Munții Bucegi, Făgăraș sau Leaota, e alcătuit din roci sedimentare, în special calcaroase, creasta fiind îngustă, tăioasă, abruptă și lungă de aproximativ 25 km.
Piatra Craiului are în componență trei subdiviziuni muntoase: Creasta Pietrei Mici, cu Vârful Piatra Mică (1816 m), cuprinsă între Zărnești și Curmătura Pietrii Craiului; Piatra Craiului Mare (creasta principală) cuprinsă între Curmătura Pietrii Craiului și Șaua Funduri; Pietricica Pietrii Craiului, situată între Șaua Funduri și Podul Dâmboviței.
De-a lungul crestei principale se găsesc mai multe vârfuri de peste 2000 de m înălțime: Vf. Ascuțit; Vf. Padina Popii; Vf. Țimbalul Mare; Vf. Zbirii; Vf. Căldării Ocolite. Altitudinea maximă o are Vârful La Om, numit Vârful Baciului – 2238 m.
Piatra Craiului cuprinde plaiuri de legendă ce urcă pe cărări de munte, șerpuind prin pajiști și păduri răcoroase, într-un peisaj de vis, nemaiîntâlnit în alte părți. Povestea spune că numele de Piatra Craiului vine dintr-o legendă veche, pe când, pe meleagurile Țării Bârsei domnea un crai ce a fost blestemat să nu aibă copii. Acesta, aflat la o vârstă înaintată, hotărăște să lase moștenirea sa celui ce reușește să treacă prin anumite probe. Se dă mare zvon în țară și pentru acest concurs se strâng câțiva cavaleri și fiul unui cioban din zonă, Brăduț. După o zi de probe grele, craiul îi anunță că a doua zi trebuie să ajungă în cel mai înalt punct al crestei. În timp ce cavalerii, istoviți de efort, au decis să se odihnească, viteazul Brăduț pornește cu noaptea în cap și ajunge în vârful muntelui. Ultima probă pe care, de asemenea, a trecut-o cu brio, a fost o ghicitoare despre împărțirea averii între trei fii, pe care Brăduț a rezolvat-o imediat și astfel, fiul de cioban devine crai și moștenitor al averii.
Parcul Național Piatra Craiului, în suprafață totală de aproximativ 15.000 de hectare, este un ecosistem diversificat, inclus în cele trei zone eco-turistice de protecție din țară (alături de Maramureș și Apuseni), cuprinzând numeroase specii rare de plante precum bujorul de munte, floarea de colț, ghintura galbenă și, unicat în România, garofița Pietrii Craiului, iar ca faună, trăiesc aici capra neagră, cocoșul de munte, etc.
Drumeția noastră pornește de la Zărnești, „orașul bicicletelor Tohan”, o veche așezare bârsană (atestată documentar la 1373) situată la poalele masivului Piatra Mare, la o altitudine de 722 m, unde se poate ajunge pe DN73 și DN73A sau pe calea ferată de la Brașov.
Decidem mai întâi să descoperim „Craiul” pe drumul marcat cu bandă galbenă, care începe de la Popasul Fântâna lui Botorog (denumită astfel după constructorul ei, Ion Botorog, în anii ’60) până în inima masivului, la Cabana Curmătura.
De aici, traseul începe să urce șerpuind prin pădure. Pe parcurs se găsesc câteva panouri informative cu flora și fauna zonei precum și indicații turistice pentru trecători.

În prima parte, traseul este ceva mai abrupt și sunt necesare pauze de odihnă. În circa două ore ajungem în Poiana Zănoaga, de unde avem o priveliște minunată asupra crestei. Puțin mai sus de stâna din poiană, întâlnim plăcuța indicatoare care ne anunță că până la Cabana Curmătura mai avem aproximativ o oră de mers pe marcajul Punct Albastru spre Vârful Piatra Mică, traseu de dificultate medie, ce duce către creastă.
Situată la cea mai înaltă cotă din zonă, într-un cadru natural mirific, Cabana Curmătura este poziționată în Poiana Curmăturii, la o altitudine de 1470 m, oferind turiștilor cazare și masă.
Cabana este un punct important de plecare pentru experimentații care vor să se aventureze pe creasta principală a masivului. De aici pornesc trasee spre Vf. Turnu și spre Șaua Padinei Închise.
Zona este spectaculoasă datorită pereților înalți ce-ți taie respirația și a traseelor de cățărat care sunt o atracție pentru alpiniști. În ultimul timp, majoritatea traseelor de cățărat au fost refăcute, pitonate și s-au montat plăcuțe cu informații utile referitoare la lungimea acestora și gradul de dificultate.

Pentru întoarcere, folosim traseul marcat cu Bandă Albastră ce coboară pe Muchia Curmăturii și în aproximativ o oră ajungem la Prăpastiile Zărneștilor, săpate în rocă de Râul Mare. Ne continuăm drumul prin Prăpăstii și gândul ne poartă la filmele cu Mărgelatu, turnate aici. În aproximativ 30 de minute ajungem înapoi la locul de pornire (Fântâna lui Botorog) de unde, până în Zărnești, mai sunt în jur de 15-20 de minute.
În total, traseul prezentat de la Fântâna lui Botorog la Curmătură și retur durează cam 7 ore și poate fi parcurs în orice perioadă a anului. Pentru cei care doresc să admire abruptul de nord-vest al Masivului Piatra Craiului și Crestele sale roșii în asfințitul soarelui le recomandăm să pornească din Plaiul Foii (unde se poate ajunge și cu mașina de la Zărnești) pe traseele mai dificile ce urcă sau traversează creasta muntelui. Pentru aceasta, este necesar un echipament adecvat și o pregătire minuțioasă, calculând bine timpul și itinerariul, pentru că durata traseelor e de 10-12 ore de mers.
Cel mai cunoscut și mai utilizat traseu de acest fel este cel marcat cu Bandă Roșie. În 2-3 ore ajungem la Refugiul Șpirlea (1440 m) unde, inițial, a fost construit un adăpost militar pentru bateriile de tunuri românești din cel de-al doilea război mondial. De aici continuăm să urcăm pe grohotiș și, după o oră de mers, zărim niște stânci sculptate în munte cum numai în Piatra Craiului găsești. Ajungem apoi în locul numit „La zaplaz” (1640m), un fenomen carstic deosebit apărut în urma prăbușirii tavanurilor și pereților unor peșteri.
Drumul continuă către Șaua Grindului pe unul din cele mai dificile trasee din România, „La lanțuri”, traseu care trece pe lângă săpăturile de „La zaplaz”.
Din Plaiul Foii și până pe creastă se fac 5-6 ore. De sus, pot fi văzute în splendoarea lor Zărneștiul, Râșnovul, Cristianul, iar în zare, Brașovul.

În funcție de timpul avut la dispoziție, putem merge la vale spre Refugiul Grind (1610 m altitudine) sau cobori pe Șaua Funduri, de unde ne putem întoarce la Plaiul Foii prin Marele Grohotiș (fenomen geomorfologic de spargere a pietrelor), zonă instabilă de roci, pe o lungime de aproape 4 km, ce trebuie străbătută cu atenție pentru a evita accidentările.
În masivul Piatra Craiului sunt vreo 400 de peșteri și grote, dintre care cele mai cunoscute sunt: Peștera Dâmbovicioarei (unde se poate ajunge și cu autocarul pe culoarul Rucăr-Bran); Peștera Liliecilor (monument al naturii protejat, care adăpostește câteva colonii rare de lilieci); Cerdacul Stancului (cunoscut loc de ascunzătoare al haiducului Stanciu Bratu); Grotele Rupestre de la Colțul Chiliilor (unde se ascundeau creștinii în perioada atacurilor otomane) etc.
Pe lângă vârfurile mărețe și peisajele magnifice, Piatra Craiului este cunoscută și prin satele de munte, așezate la poalele masivului, unde locuitorii încă trăiesc din creșterea animalelor și meșteșugărit, păstrând tradițiile.
O altă drumeție ce pornește din Zărnești urcă pe drumul către Prăpastii, iar la Fântâna lui Botorog facem stânga și urmăm un drum forestier ce duce în Satul Măgura.
Pe culmea satului ne oprim pentru a admira panorama asupra abruptului Bucegilor, sălbaticului Leaota și neîmblânzitului Crai. Din Măgura putem merge către satul Peștera, unde întâlnim Popasul Folea situat la poalele Muntelui Toancheș, aici găsindu-se și cea mai veche agro-pensiune din țară, ce datează din 1923.
Un alt traseu interesant, peste Măgura Mare, duce la Bran, stațiune turistică renumită, ce nu are nevoie de nicio recomandare, despre frumusețea căreia vom vorbi, cu un alt prilej.
Așadar, Piatra Craiului și împrejurimile sale constituie o zonă de poveste, de un farmec aparte, ce merită vizitată de toți iubitorii de munte și de frumos.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU