LACURI GLACIARE ÎN ROMÂNIA

LACURI GLACIARE ÎN ROMÂNIA

România are o mulţime de lacuri galciare situate la peste 2000 de metri altitudine, care s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
Legendele lacurilor glaciare spun că „pe vremuri trăiau uriaşi care îşi coborau braţele în munte făcându-şi «căldări» adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase. Într-una din aceste bătălii, un uriaş ar fi lovit cu baltagul muntele care poartă acum numele Peleaga. Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un «ceaun» în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns, astfel formându-se o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri”. Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului, care a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat.

Lacul Bucura, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, situat la 2040 de metri altitudine, are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac glaciar din România. De aici pornesc multe trasee turistice şi poţi să urci mai uşor pe vârfurile Peleaga, Păpuşa, Retezat.
Lacul este alimentat de cinci izvoare. Apele lacului, după ce se deversează, alimentează Lacul Lia. Lacul Bucura nu este un lac foarte adânc, măsoară aproximativ 15,5 metri în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac.
Împreună cu formaţiunile stâncoase din jur formează privelişti grandioase. Durata unui traseu către Lacul Bucura
se poate estima în jurul a trei ore sau chiar patru, traseul Pietrele – Lacul Bucura fiind unul dintre cele mai cunoscute trasee. În apropierea lacului există zone de campare şi posibilităţi de cazare în pensiuni sau în cabanele de pe traseu.
O legendă despre Lacul Bucura este legată de comori. Aici era locul unde haiducii din Banat, Transilvania şi Oltenia se întâlneau pentru a-şi împărţi comorile. Pentru a nu fi prinşi de poteră cu aurul şi bijuteriile asupra lor, haiducii le-au aruncat în lac. După spusele localnicilor, pe fundul lacului se află comori ce aşteaptă să fie scoase la lumină.

Lacul Zănoaga, situat în căldarea glaciară a judeului, la altitudinea de 2010 metri, este cel mai adânc lac glaciar din ţară. Lacul, ce are o adâncime de 29 de metri, este amplasat într-o zonă sălbatică, acoperită cu lespezi şi jnepi şi este vizitat de mulţi turişti care campează pe marginile lui sau sunt în trecere prin drumeţii montane.
Lacul Zănoaga se află la o distanţă de trei ore de Lacul Bucura. Căi de acces: de la Gura Zlata, prin Cioaca Arădeşului – Şaua lacului Zănoaga sau de la gura Apei prin Vârful Zlata – Şaua lacului. Se fac patru ore de mers.
Aici, pescuitul este admis în intervalul 1 mai – 14 septembrie, lacul fiind populat cu păstrăvi şi alte specii de peşti. Lacul Zănoaga face parte din Parcul Naţional Retezat, unul dintre cele mai frumoase zece monumente naturale din lume, după un clasament făcut în anul 2009 de fundaţia canadiană „New 7 Wonders”.
Peste 100 de lacuri glaciare împodobesc Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care, datorită lor, a primit numele de „tărâmul fermecat cu ochi albaştri”. Lacurile de la periferia ariei protejate, ce nu se află pe trasee amenajate, sunt mai puţin accesibile, accesul oamenilor fiind restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul.
Turiştii sunt atenţionaţi să respecte natura, să nu îşi lase urmele trecerii prin rezervaţie. Scăldatul este interzis în lacurile glaciare şi, de asemenea, spălarea hainelor şi a veselei cu detergent sau săpun. Chiar şi păstorilor le este interzisă aşezarea animalelor în această zonă. Lacurile glaciare oferă peisaje naturale spectaculoase, aer curat, dar şi posibilitatea practicării sporturilor extreme.
România este o ţară foarte frumoasă! În păduri şi munţi, pe cele mai înalte piscuri, descoperim lacuri de o frumuseţe extraordinară, pe care, dragi cititori, trebuie să le vedeţi!

RODICA SUBŢIRELU