O ISTORIE A CALENDARULUI (III)
Primele calendare cu caracter mistic au apărut în Europa de vest și aparțineau unor astrologi celebri: Bauschneider (Germania, 1447), Nostradamus (Franța, 1506), Lilly (Anglia,1644) ș.a. Dar, în afară de acest tip de calendare, cu timpul, au început să apară și calendare care cuprindeau informații practice precum și date istorice despre popoarele orientale. Asemenea calendare redau adesea și date istorice privind țările românești (de exemplu, în Calendarii historici, din 1603, sunt menționate evenimentele din Transilvania și Țara Româneacă din timpul lui Radu Șerban).Un calendar în limba slavă este menționat încă din 1587 (Kalendar Rimski novîi, publicat de Gherasim Smotrițki), iar în anul 1596 este tipărit un nou Kalendar Novîi, la Roma. Calendarul răsăritean al pravoslavnicilor slavo-sârbi și valahi ortodocși de rit grecesc din ținutul cesaro-crăesc al Majestății sale apostolice, apărut la Viena în 1771, cu siguranță că a circulat și în țările noastre, ținând seama și de faptul că se adresa și unei părți a românilor.
Printre primele texte laice publicate în Țara Românească figurează calendarul din 1795, tradus din limba maghiară (deși numele traducătorului nu este menționat, pe atunci nu se vorbea despre drepturi de autor…). Acest calendar cuprinde pronosticuri pentru câteva grupe de ani rânduiți după planeta anului. Pe pagina de titlu a acestui calendar este specificat că a fost tipărit pentu a doua oară (prima ediție din 1794 este atestată în manuscrisele 240 și 941 de la Biblioteca Academiei Române).
Aceste calendare de la începuturi cuprindeau pe lângă materialul pur calendaristic – cele 12 luni ale anului cu zilele și sărbătorile lor, precum și elemente cu caracter utilitar – urmate de o parte astronomică – prevederea timpului, prognoze meteorologice, eclipsele, lungimea zilelor și nopților în fiecare lună, fazele lunii, dar și prevederea viitorului persoanelor interesate să-l afle, în funcție de zodia și planeta în care s-a născut, continuând cu sfaturi practice, gospodărești ș.a.m.d., încheindu-se cu o parte literară (o povestioară cu tâlc, de exemplu). Din cauza dificultății de multiplicare, aceste prime calendare nu apăreau în fiecare an, așa că materialul calendaristic, astrologic etc.se întocmea pe cicluri mari de timp: 30, 100, 140 de ani.
Vă redăm, în facsimil, prima pagină dintr-un calendar, cu litere chirilice, care ne aparține, tipărit la București, în anul 1879. Iată transliterarea fidelă, cu ortografia vremii, a primei pagini în întregime: Kalendar/ așezat/ pe șapte planete/ în care se coprinde 140 de ani,/ începânduse dela 1863, și slujește până la viitorul an 2002.
Întru care se arată timpurile fieș căruia an, precum și ce timp va fi în fieș care zi fără de nici o schimbare, numai cititorul să citească întrânsul cu bună luare aminte, fiindῠ că este așezat acestῠ kalendarῠ pe clima învecinatelorῠ Țări. În care se mai coprinde și anii de la Hristos. Mâna anului, Krugul Lunii pentru totd’auna când se naște Lumina, și când se știrbează lumina, cum și
Sinaxarul celor 12 Luni împreună cu sărbătorile și Pashalia pe 140 ani începută de la anul 1863, din Gromovnicῠ ce arată tunetele și fulgerile, care după aceea arată ce vreme va urma după aceste semne; mai are și alte multe interesante lucruri după cum în scara lui se vede. Prețul unui esemplar lei 3 BUCUREȘTI 1879
BEATRICE KISELEFF
Bibliografie
E.G.Richards, Cronologie și civilizație. Calendarul între știință și religie, Editura Tehnică, București, 1999; I.L.Slavlovki, Chronologie, Calendare și Reforma calendarului, Editura Librăriei Stork & Műller, București,1898 – BPT; Larousse – Cronologia universală /…/ Editura Lider, București,1996; Daniela Luminița Lupu, Tiparul și cartea în Țara Româneacă între anii 1716 și 1821; Mircea Tomescu, Calendarele românești 1733 – 1830, Studiu și
bibliografie, București, Editura de stat didactică și pedagogică,1957; Wikipedia, Calendare; Articolul: Calendar univeral pe luni sau calendar pe zodii, de prof.univ. dr.ing. Alexandru Boroiu, din revista Cronica Timpului, nr. 18/2016.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro