PEȘTERI DIN ROMÂNIA

PEȘTERI DIN ROMÂNIA

Nu este obligatoriu să fii speolog pentru a intra în peşteri. O excursie într-o cavernă poate fi reconfortantă pentru oricine, mai ales că deseori ţi se deschid în faţă decoruri minunate şi surprinzătoare. Printre multele bogăţii naturale şi locuri de vizitat pe care le are, România se poate mândri şi cu peşteri ce nu sunt cu nimic mai prejos faţă de cele aflate prin alte părţi ale globului. Dacă am reuşit să vă stârnim interesul, vă prezentăm câteva peşteri din ţara noastră care ar merita să fie vizitate.
Peştera Limanu se află în Dobrogea. Având o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ea este renumită datorită legendelor ce se tot spun despre acest loc, cum că galeriile ei s-ar întinde până în Bulgaria sau Turcia sau că aici se ascundeau oamenii când erau cotropiţi, chiar din vremea geto-dacilor. Alţii susţin că aici s-ar afla şi nenumarate comori. Peştera adăposteşte o faună diversă: şerpi, dihori, broaşte ţestoase, lilieci.
Peştera Vântului este situată în Munţii Piatra Craiului, Pădurea Craiului. Peştera Vântului a fost declarată cea mai mare din ţară, acoperind nu mai puţin de 52 de kilometri! Numele i s-a atribuit datorită vânturilor puternice care şuieră prin ea şi care se simt cu precădere la intrarea în peşteră. Din păcate, pentru public este deschisă numai o mică parte a Peşterii Vântului.
Peştera Meziad se află în judeţul Bihor. A fost declarată monument al naturii şi este încă cercetată de speologi.
Este amenajată şi pentru turişti.
Peştera Ialomicioarei o vom găsi la o altitudine de 1.600 m. Deosebit la ea e faptul că în interior nu se află lilieci şi alte lighioane, ci… o bisericuţă! Nu este o peşteră foarte mare (are numai 400 m), dar se numără printre cele mai importante obiective turistice ale Munţilor Bucegi.
Peştera Cetăţile Ponorului este una din peşterile cu care se mândresc Apusenii. Prin interiorul ei trece şi un râu care provine de la Lumea Pierdută şi ajunge şi la Peştera Caput. Este considerat de către specialişti ca fiind cel mai grandios fenomen carstic din România. Este o peşteră impunătoare încă de la gura de intrare, care are un diametru de aproximativ 1 km.
Peştera Scărişoara a fost propusă de ţara noastră la preselecţia pentru „Cele 7 minuni ale lumii”! Ea se află în judeţul Alba, pe teritoriul comunei Gârda de Sus. Pentru a se ajunge la gheţar, se coboară nişte scări de metal. Temperatura este oarecum constantă, fiind cuprinsă între -7C (iarna) şi +1C (vara). Este deschisă publicului numai o parte din peşteră, restul fiind rezervat pentru cercetători.
Peştera Urşilor este cea de-a doua peşteră – emblemă a Munţilor Apuseni. Se află la o altitudine joasă, de aproximativ 500 m, în judeţul Bihor. Lungimea ei este de mai bine de 1,5 km, iar numele îi provine tocmai de la fosilele de urşi ce au fost găsite aici, datând de acum 15.000 ani. Este o peşteră amenajată cu multă grijă, înteţinerea ei făcându-se regulat şi avându-se grijă a se păstra aşa cum a lăsat-o Mama Natură.
Peştera Gheţarul de la Focul Viu este situată tot în judeţul Bihor. Această peşteră este cunoscută pentru fenomenul interesant ce se produce aici în jurul prânzului, atunci când bate soarele pe gheţar: pare că a luat foc! Atunci este momentul cel mai potrivit al zilei când merită vizitată peştera.
Peştera Muierii se alfă în judeţul Gorj, comuna Baia de Fier. Ea are aproximativ 7 km şi este dispusă pe 4 niveluri. Legat de această peşteră, există mai multe legende. Una dintre acestea spune că ar fi fost folosită pe post de adăpost pentru femei şi copii pe timp de cotropire, iar alt zvon ţine de faptul că aici veneau femeile să răsucească firele de in şi cânepă, pentru că le ajuta vântul ce venea din interiorul peşterii. Peştera Muierii este formată dintr-o multitudine de camere şi de formaţiuni de o frumuseţe deosebită, dintre care amintim Valul Muierii, Cascadele Împietrite, Sala Turcului şi Galeria Urşilor.
Peştera Huda lui Papară este cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România. Munţii Trascăului sunt cei ce adăpostesc Huda lui Papară, mai exact comuna Sub Piatra, judeţul Alba. Şi apropo, „huda” înseamnă „gaură”.

RED