SPITALUL CREȘTIN ȘI BISERICA ORTODOXĂ

SPITALUL CREȘTIN ȘI BISERICA ORTODOXĂ

Spitalul a fost încă de la începuturi o instituţie întemeiată şi controlată de biserică.
Spitalul s-a născut şi s-a dezvoltat în Răsăritul creştin acum mai bine de opt secole, înainte ca Occidentul să aibă ceva asemănător, subliniază Timothy Miller în lucrarea sa intitulată „The birth of the Hospital in the Byzantine Empire”.
Deci spitalul este „Copilul” Bisericii Ortodoxe! Biserica Ortodoxă, pe lângă finanţarea spitalelor, a pregătit şi introdus cadre medicale specializate, considerând medicina un dar de la Dumnezeu.
În scrierile Sf. Vasile cel Mare, medicina apare ca un mijloc privilegiat de manifestare a iubirii. „Voi toţi care exercitaţi medicina să practicaţi filantropia!” (epistola 189,1).
Sf. Vasile este cel care a fondat VASILIADELE, primele aşezăminte creştine de ajutorare a nevoiaşilor. El realizează un complex medico-ecleziastic situat în afara Cezareei, azi localitatea Kayseri din Turcia, la o distanţă de 300 de kilometri de Ankara.

Biserica era nucleul în jurul căruia se aflau clădirile ce adăposteau personalul care participa la activitatea Vasiliadelor. Aici se afla reşedinţa Sf. Vasile, apartamentele guvernatorului, casele de oaspeţi pentru călători, locuinţele medicilor, infirmierilor, oamenilor de serviciu, azilul bătrânilor, spitalul, leprozeria, atelierele, şcolile de artă şi meserii pentru orfani şi fete, grădinile, stânele… În epoca primară filantropia creştină se caracteriza prin diferite acţiuni ca: agapele, ofrandele, colectele.
Agapele erau acele mese cultice zilnice legate de săvârşirea Tainei Sf . Euharistii.
Ofrandele reprezentau daruri de pâine şi vin, miere aduse de credincioşi la Altar pentru săvârşirea Sf. Euharistii. Surplusul acestor ofrande era folosit de vieţuitorii mănăstirii şi de săraci. Colectele reprezentau bani şi obiecte de valoare, erau depuse în „Cutia milei” şi erau destinante nevoiaşilor.
În România, patria primelor bolniţe a fost Moldova. Bolniţa reprezenta locul unde se îngrijeau bolnavii.
În proiectul Catedralei Mântuirii Neamului sunt incluse activităţi medico-ecleziastice. Biserica Ortodoxă Română a prevăzut construcţia unui SPITAL, „Centrul medical Sf. Ap. Luca”, ce va avea cabinete de consultaţii pe diferite specializări, laborator, imagistică, bloc operator, terapie intensivă, secţie de primiri urgenţe etc.
Centrul va mai cuprinde un cămin pentru pelerinii clerici şi unul pentru mireni.

Printre spitalele creştine actuale menţionăm „Hospice Sf. Irina” din Voluntari, primul spital creştin din Europa care îngrijeşte bolnavii de cancer aflaţi în fază terminală, Spitalul Providenţa din Iaşi etc. În 2014 existau 758 de instituţii sociale care au funcţionat în cadrul Patriarhiei Române. Serviciile sociale oferite de Biserică au fost adaptate la nevoile şi cerinţele caracteristice fiecărei categorii de persoane în funcţie de mediul de provenienţă a acestora. S-au efectuat anchete sociale pentru acordarea acestor servicii.
Beneficiarii au fost: familiile sărace, copii aflaţi în dificultate (din familii monoparentale, cu venituri reduse, cu grad mare de violenţă, consum de alcool şi droguri), copii abandonaţi de părinţi, copii cu abandon şcolar, mici delicvenţi, cei infectaţi cu HIV, copii cu handicap, copii rromi, persoane vârstnice lipsite de venituri, singure, fără susţinători legali etc. Servicii acordate consumatorilor de droguri, alcool, victimelor traficului de persoane, delicvenţi, prostituate, nevăzători, surdo-muţi etc.
Serviciile constau din întreţinere zilnică (cazare, îmbrăcăminte, masă), ajutoare financiare şi materiale, consultaţii medicale gratuite şi medicamente gratuite, activităţi recreative (tabere, pelerinaje, excursii, ateliere de pictură), consiliere în vederea reintegrării sociale şi şcolare, meditaţii gratuite cu profesori voluntari etc.

Dintre programele reprezentative amintim câteva: „Abstinenţa”, „Burse pentru săraci”, „Alături de copiii instituţionalizaţi”, „Ochelari pentru fiecare”, „Bătrâneţe fericită”, „Prevenirea traficului de persoane”, „Masa pe roţi”, „Cu Iisus în temniţă” (pentru deţinuţi) etc.
Un studiu al Facultăţii de Medicină „Erasmus“ din Roterdam, făcut pe un număr de 9000 de europeni de peste 50 de ani pe o perioadă de patru ani, a relevat că religia are o utilitate socială importantă. Participarea la activităţile de natură religioasă constituie un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani.
„De pe crucea Lui Hristos se revarsă nemăsuratul şuvoi al dragostei dumnezeieşti, dragoste minunată ce nimiceşte în chip tainic răutatea şi vrăjmăşia, ce vindecă durerea şi tulburarea inimii, ce întăreşte puterile noastre sufleteşti şi trupeşti”.
Să nu uiţi creştine că toate ţi s-au dat cu bunăvoinţa Lui Dumnezeu şi că „de la Domnul e mântuirea mea” (David, Psalmul 61,1).