TENSIUNEA DIN ADÂNCURI – CEL MAI CONTORSIONAT LANŢ MUNTOS DE PE PLANETĂ: CARPAŢII

TENSIUNEA DIN ADÂNCURI
CEL MAI CONTORSIONAT LANŢ MUNTOS
DE PE PLANETĂ: CARPAŢII

Lanţul Munţilor Carpaţi, care are în evidentă continuitate şi Munţii Tatra în nord iar în sud Munţii Balcani şi Rodopi, este cel mai contorsionat lanţ muntos al planetei, şerpuind ca un imens balaur de la Balcani până la Lacul Balaton. Cea mai mare parte din acest lanţ muntos este în România şi a aparţinut getodacilor, ale căror cetăţidave sunt şi astăzi pe acolo îngropate şi uitate. Segmentele muntoase formează cel mai mic unghi dintre toate lanţurile muntoase ale planetei, astfel între axul Carpaţilor Orientali şi axul Carpaţilor Meridionali este un unghi de aproximativ 60 de grade la interior formând Arcul Carpatic, ce a produs şi înălţarea Podişului Transilvaniei, iar zona de congruenţă/intersecţie a acestor axe este tocmai la Întorsura Buzăului şi aproape de Pietrele Rotării. Întorsura dintre Carpaţii Meridionali şi Munţii Balcani este enormă, de aproximativ 180 de grade, o jumătate de arc de cerc şi este la fel de unică pe planetă !
Toate aceste contorsionări generează o tensiune sau o precomprimare a acestor formaţiuni masive, dar şi la nivelul structurii cristaline a rocilor şi mineralelor pe care le conţin. Tensiunile la nivelul structurii cristaline generează anumite câmpuri care au o influenţă asupra viului/biosului vegetal, animal şi uman al zonei. Nu putem şti dacă această influenţă este avantajoasă sau nu, dar putem să înţelegem că este unică!
A tensiona este efectul unei întinderi sau a unei încordări/presiuni, astfel modificând dimensiunile. Aplicarea de presiune asupra unor cristale conduce la apariţia unei sarcini electrice în cristale, în special de cuarţ, mineral răspândit în scoarţa terestră, care are compoziţia chimică dioxid de siliciu-SiO2. Efectul piezo demonstrat şi aplicat tehnic – pieze – in gr. v.- a presa este regăsit în consacrata expresie românească “piaza rea”. Evident, denumirile date ancestral de o populaţie permanentă pe aceste meleaguri indică precis caracteristica lor în timp şi spaţiu.
Astfel, avem IE-UD, NĂMOLOASA, RUGINOASA, GLOD/noroi cu pietre şi expresia înglodat, RECEA-indică existenţa unui gheţar subteran. Alte denumiri indică anumite cauze şi efecte ale unor tensiuni subterane pornind de la “vârcolaci” sau “pârcovi”: Pârscov – comună din judeţul Buzău sau Pârcovaci – comună în județul Iași, în ambele manifestându-se masive alunecări de teren fără cauze cunoscute în zonă.
Dihoniile pământului, sau ZIGONII le avem în localitatea Zigoneni, în Județul Argeș, ZGONÍ – a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta; aproape este şi localitatea Luminile, ambele fiind pe un traseu al acelei căi ferate care urma să unească Râmnicu Vâlcea, Vâlcele, Zigoneni şi Piteşti, ce nu a putut fi realizată deoarece toate construcţiile şi amenajările se deteriorau înainte de finalizarea lucrării. Chiar şi experţii japonezi chemaţi au refuzat să antreprenorieze această lucrare după ce au constatat ce se petrece în zonă. Să nu uităm că tot în această zonă: “Pe Argeş în gios,/Pe un mal frumos,/Un zid părăsit,/Şi neisprăvit,/…Cânii, cum îl văd,/La el se răpăd,/Şi latră-a pustiu,/Şi urlă-a morţiu…/dar a fost poruncă domnească…/să-mi rădicaţi,/ Aici să-mi duraţi,/Monastire naltă,/ Cum n-a mai fost altă,/…Meşterii grăbea,/Şfările-ntindea,/Locul măsura,/Şanţuri largi săpa/ Şi mereu lucra,/Zidul ridica,/Dar orice lucra,/ Noaptea se surpa!”.
În acestă zonă, ca şi în altele, este RACoviţa şi Răcari, un fel de boală a pământului, rac fiind denumirea populară pentru cancerul tumoral ce constă din înmulțirea excesivă a celulelor cu distrugerea țesuturilor vecine normale.

Mai avem denumirea şi de VALEA REA, unde vegetaţia este fie absentă, fie foarte rară şi de mici dimensiuni.
Mai recent, construcţia celebrului Tunel „Izvor”, care ar fi legat judeţele Prahova de Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi, a început în 1913 construcţia magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia; varianta cea mai scurtă era prin munte. S-a decis străpungerea Masivului Bucegi, în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia. Lucrarea s-a sistat în 1914, fiind reluată în 1938 şi abandonată din nou. În 1941, trupele naziste au reluat construcţia cu cel mai rapid ritm de până atunci, dar lucrarea tot nu a fost terminată.
În partea dâmboviţeană a tunelului au fost realizaţi numai 480 de metri, din care doar 100 de metri au putut fi betonaţi. Dacă s-ar fi construit, ar fi avut 20 de km şi ar fi fost cel mai mare tunel din România. Nu se cunoaşte nici astăzi adevăratul motiv pentru care a fost abandonată acestă lucrare.
Poate de fapt se mai căuta şi un alt tezaur antic, cum a fost cel descoperit la săparea fundaţiilor Castelului Peleş, unde au fost găsite şi ulterior „pierdute” renumitele „Tăbliţe de aur” de la Sinaia.
Considerate „Guri de Rai“ în tradiţia românească, unele locuri din munţi alungă oboseala şi deprimarea, învăluind corpul uman în câmpuri energetice evident benefice. O „Gură de Rai“ ar fi amplasată pe drumul dintre Vârful Omu spre Peştera. Un loc similar a fost identificat şi pe o pantă pe platoul Bucegilor, din apropierea Sfinxului. Aceste locuri ar fi caracterizate de o marcantă anomalie geomagnetică.
„Apa vie“, considerată regeneratoare a puterilor, este prezentă în mitologia românească prin asociere cu spirite de zâne şi zmei şi avem localitatea Apele Vii în judeţul Dolj, chiar în centrul arcului dintre Carpaţii Merionali şi Balcani.
Cascada celor 7 izvoare cu “apă vie” din Bucegi, între lacul Bolboci şi lacul Scropoasa, pe Valea Ialomiţei, are o apă foarte pură atestată de studii microbiologice pentru că şuvoiul în partea subterană ar străbate o zonă cu un câmp geomagnetic amplificat.
Tot în acestă zonă, la Bolboci, pentru a se antama anumite lucrări geodezice, a fost introdusă o substanţă marcatoare colorată ce urma să fie analizată la ieşirea din apropiere de Moroieni, dar ea s-a observat tocmai la… Comarnic, indicând necunoscute şi stranii trasee subterane.
Dar MOROIENI este evident locul cu moroi; moroiul, în mitologia românească, ar proveni din prunc ucis sau înmormântat de viu, sau dintr-un mort neputrezit, din nu se ştie ce motive, poate şi date de caracteristica geomagnetică a terenului în care a fost înmormântat şi care iese noaptea în chip de fantomă.
Dincolo de Carpaţi, în majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire în Ţara Moţilor şi în zona Pădurenilor din judeţul Hunedoara, prin moroi, care are şi forma sa feminină, moroiniţă, ca şi femininul racoviţa, se înţelege exclusiv vrăjitori şi vrăjitoare, dar şi un vampirism îndreptat asupra belşugului alimentar. În Oltenia şi în Teleorman, moroii sunt absolut identici cu strigoii- strigă oi!oi! sau se văicăresc şi se crede că provin de la oamenii cu inima rea, duşmănoşi, aspri şi fără milă cu ai lui, care inevitabil devin după moarte moroi, adică se vaită după moarte plângându-şi relele fapte din timpul vieţii. Moroii de la care s-a denumit localitatea pot fi nişte spirite geomagnetice subterane ce produc anumite anomali şi câmpuri energetice.
Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993 în perioada 4 mai – 10 iunie, când s-au produs câteva zeci de cutremure însoţite de zgomote subterane, maximumul a fost reprezentat de un seism de 5,1 grade, produs în zona Buşteni-Sinaia, în seara zilei de 23 mai 1993.
Seria de cutremure a ridicat multe semne de întrebare, în principal din cauza faptului că Bucegii nu au fost „zguduiţi“ în general, pentru că nu sunt într-o arie seismică, dar şi pentru că seria de cutremure a încetat brusc, iar scoarţa terestră nu s-ar mai fi manifestat astfel de atunci. Cutremurele din Bucegi, din perioada menţionată, constituie o serie seismică unică pe teritoriul României. Oamenii spun că erau încărcaţi electro energetic atât de mult, încât orice sau pe oricine atingeau se producea o descărcare de mică amploare, iar semnalele radio fie cădeau, fie se amplificau brusc în anumite zone. Deşi aveau insomnii, oamenii din zonă nu se simţeau obosiţi.
Aceste remarci, unele cu origine ancestrală, nu sunt scuze ale incompetenţei constructorilor din timpuri recente, pentru că în epoca medievală au fost rezolvate, astfel simbolicul legendar obiectiv, Mânăstirea Curtea de Argeş, este şi acum în folosinţă după 400 de ani!
Cele menţionate sunt ca o prevenţie în vederea amplasării unor locuinţe şi alte obiective sociale, a frecvenţei manifestării unor afecţiuni sau ale unor stări de bine pentru oameni în anumite locuri, pentru culturi agricole şi pomicole şi pentru crescătorii de animale. O deosebită atenţie trebuie manifestată şi la amplasarea unor obiective economice sau a unor căi de transport, în special pe baza unor studii complexe şi competente.

Cercet. şt.
LUCREŢIA BREZEANU