TERRA – AMENINŢATĂ DE TEREŞTRI!

TERRA – AMENINŢATĂ DE TEREŞTRI!

Încălzirea globală, efectele ei
şi ştiinţa de a supravieţui

Încălzirea globală este fenomenul de creştere a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a oceanelor.
Fenomenul de încălzire globală a început să îngrijoreze după anii ’60, în urma dezvoltării industriale masive şi a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră care sunt considerate, în mare măsură, responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialiştii în domeniu estimează că clima globală se va încălzi cu 1,1 – 6,4°C în cursul secolului al 21-lea.
Estimările variază din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluţia emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. De altfel, tendinţa de încălzire continuă a planetei în secolul XXI este relevată de foarte multe studii în domeniu. Foarte îngrijorător este însă faptul că aceste scenarii climatice arată că zonele polare se vor încălzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice.
Cauza principală a încălzirii globale este creşterea concentraţiei de CO2 în atmosferă în ultimele secole.
Aceasta a fost de 280 ppm înainte de revoluţia industrială, fiind acum de 430 ppm, adică aproape dublă, iar în anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, dacă fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de seră (GES) s-ar menţine peste capacitatea naturală de absorbţie, putând duce, în imediata perioadă, la o creştere cu încă 2°C. Cu siguranţă se va întâmpla dacă ţinem seama de dezvoltarea impetioasă a economiilor în China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau în Europa răsăriteană şi de faptul că SUA nu a ratificat încă Protocolul de la Kyoto, în timp ce utilizarea surselor înlocuitoare regenerabile curate de energie şi reţinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avansează greu.
Pe lângă dezvoltarea industrială, o altă cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivelul întregului glob.

Consecinţele şi efecte neaşteptate ale
încălzirii globale

Cel mai mare procent din energia electrică consumată de către omenire este produs prin arderea combustibililor fosili. Aceasta are ca efect emisia de CO2 care este eliberat în atmosferă. El contribuie la intensificarea efectului de seră şi a încălzirii globale.
Totodată, termocentralele produc emisii de dioxid de sulf, dioxid de azot şi fum. Urmarea lor este intensificarea efectului de seră şi încălzirea globală cu consecinţele sale: încălzirea suprafeţei terestre cu 10F în secolul al XX-lea, topirea straturilor de gheaţă, de zăpadă rămase în urma retragerii gheţarilor, creşterea nivelelor apelor şi a temperaturilor oceanice, intensificarea precipitaţiilor în zonele de altitudini mijlocii şi înalte din emisfera nordică, creşterea frecvenţei de apariţie a uraganelor, tornadelor şi a furtunilor etc. S-a crezut iniţial că hidrocentralele nu au acelaşi potenţial poluant ca şi termocentralele, emisiile lor nocive în atmosferă fiind limitate, însă ele produc dezechilibre ecologice. În momentul în care se construiesc lacurile de acumulare prin inundarea unor terenuri, dispar flora şi fauna specifice locului. Pentru lacurile de acumulare mari s-au constatat emisii semnificative de metan datorate descompunerii anaerobe a plantelor rămase sub apă, în urma inundării terenului pentru a crea lacul. Printre efectele observate în ultimii 50 de ani se numără diminuarea permafrostului, modificarea duratei anotimpurilor la altitudinile mijlocii şi înalte, înflorirea devansată a plantelor, eclozarea devansată la păsări, apariţia prea devreme a insectelor, dispariţia unor specii. Centralele mareomotrice pun şi ele probleme ecologice prin restricţionarea mişcării bancurilor de peşti şi a scoicilor. Centralele nuclearo electrice necesită depozitarea rezidurilor care rămân radioactive pentru încă câteva zeci de ani. Se încearcă varianta îngropării lor la adâncimi mari sub pământ şi chiar a eliberării în spaţiul extraterestru. În ceea ce priveşte efectul asupra mediului, el este neglijabil până în momentul apariţiei unei catastrofe, precum cea de la Cernobîl. Metodele care afectează cel mai puţin mediul au în general eficienţă mică. Este cazul panourilor solare şi al morilor de vânt. Experţii Grupului Interguvernamental asupra Evoluţiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor încălzirii globale.
Potrivit acestora, o încălzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global faţă de nivelul mediu de temperatură din 1990 va avea un impact negativ uriaş asupra tuturor regiunilor planetei.
Până în anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apă provocată de topirea gheţarilor, iar alţi 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradării şi salinizării solului. Seceta va afecta regiuni întinse din sudul Africii, America Latină, zona mediteraneeană, Orientul Mjlociu şi Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu că pădurile amazoniene s-ar putea usca pur şi simplu, antrenând pieirea unui număr uriaş de specii de animale şi plante. Experţii spun că la fel s-a întâmplat acum 55 de milioane de ani, la sfârşitul Paleocenului, când o creştere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.
Cu toate ameninţările omului asupra existenţei TERREI, tot omul, adică cercetătorii sunt preocupaţi permanent de găsirea unor soluţii salvatoare a umanităţii fiind într-o luptă permanentă cu cei ce nu respectă mediul înconjurător. Astfel, geniul uman a creat tehnologii moderne care diminuează emisiile de CO2 şi au o eficienţă energetică superioară în aceste momente de răscruce.
Sursele noi de energie regenerabile (eoliene, fotovoltaice, biomasă, reciclarea deşeurilor, free energy etc) constituie motorul viitorului şi de ce nu, speranţa salvării planetei noastre.
În România ultimilor 25 de ani, lipsa de responsabilitate a noastră, a tuturor, cu privire la defrişarea necontrolată asupra pădurilor şi poluarea apelor, solului şi aerului a condus la cele mai grave consecinţe asupra mediului.

Concluzii

Diferenţa de temperatură între zona cu vegetaţie şi cea defrişată este de circa 5-60C, în condiţii identice de încălzire. Zona lipsită de vegetaţie se răceşte mai greu decât s-a încălzit. Trebuie să limităm defrişarea pădurilor şi să plantăm mulţi copaci! Zonele verzi reprezintă o reală şansă în lupta împotriva încălzirii globale!
Experimentele, studiile şi cercetările efectuate de-a lungul timpului şi în prezent cu privire la ecosistem precum şi efectele menţionate mai sus şi pe care le resimţim astăzi cu toţii constituie o modalitate de a convinge pe toată lumea că suntem datori faţă de planeta noastră! Stă la îndemâna oricăruia dintre noi să încerce să lupte pentru diminuarea emisiilor menţionate şi, implicit, a efectelor globale pe care le induc. Pentru aceasta ar trebui reduse cantităţile individuale de combustibili fosili utilizate prin utilizarea automobilelor mai puţin poluante şi mai eficiente, prin micşorarea consumului individual de energie electrică. În ultima vreme se impune tot mai mult metoda numită Negawatt Power. Ea constă în eficientizarea consumatorilor electrici în loc de a mări producţia de electricitate. Este metoda care nu are nici un efect negativ asupra mediului.
Astăzi, mai mult ca oricând, întreaga societate are misiunea imperativă de conservare a solului pentru prevenirea degradării sale, ca fundament al perpetuării existentenței fiinţei umane, de diminuare a emisiilor de gaze în atmosferă în concordanţă cu reglementările intenaţionale (vz. Protocolul de la Kyoto), de defrişare controlată a pădurilor şi în general de intervenţie umană în ecosistem pe baze ștințifice şi cu respectarea mediului înconjurător al naturii, ţinând cont de particularităţile specifice ecosistemului.