ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM-MUZICA / UN FILM ÎN PREMIERĂ: „ÎNTOARCEREA MAGILOR”

UN FILM ÎN PREMIERĂ: „ÎNTOARCEREA MAGILOR”

UN FILM ÎN PREMIERĂ: „ÎNTOARCEREA MAGILOR”
NU-NVIE MORŢII, E-N ZADAR COPILE?

 

Regizorul Ioan Cărmăzan revine pe ecrane cu un film de ultimă oră, Întoarcerea magilor, a cărui poveste emoţionantă se petrece într-un sat patriarhal de la margine de lume, numit Roua. Chiar dacă realizatorii – regizorul Ioan Cărmăzan, scenaristul Denis Dinulescu, producătorul Constantin (Titi) Popescu – nu s-au gândit la această variantă, cred că filmul constituie, practic, o replică la sentinţa eminesciană „Nu-nvie morţii, e-n zadar copile!”.
Înainte, însă, de a vorbi despre film, aş vrea să recapitulez drumul creator al regizorului Ioan Cărmăzan, actualul preşedinte al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film (U.A.R.F.): el a reţinut atenţia criticii încă prin filmul de diplomă Cântă cucul şi pe ploaie (1982), pentru ca debutul său imediat în lung metraj cu filmul Ţapinarii (tot 1982) – care vorbea despre o lume practic necunoscută – să fie echivalat, pe drept, cu un adevărat eveniment artistic, ca şi lung metrajul următor, Lişca (1983), filmul cu sâmbure tragic materializat în chipul şi privirile Ecaterinei Nazare, iar după intermezzo-ul liric Sania albastră (1986), cu Diana Gheorghian şi Bogdan Stanoevici, să realizeze marele film al său, Casa din vis (1990), un film inspirat de seducătoarea proză a lui Fănuş Neagu „Ningea în Bărăgan”, cu creaţia memorabilă a lui Gheorghe Dinică în rolul şefului de clan Chivu Căpălău şi cu Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Remus Mărgineanu în alte roluri antologice din distribuţie.
Filmografia regizorului Ioan Cărmăzan s-a îmbogăţit în continuare, cu titluri precum Raport despre starea naţiunii (2002), Lotus (2004), Margo (2006), O secundă de viaţă (2008),Oul de cuc (2010) – dar filmele nu s-au ridicat la nivelul artistic al celor dintâi –, pentru ca, acum, Întoarcerea magilor să revină pe linia creaţiilor sale de vârf.
Personajul central din Întoarcerea magilor este doctoriţa Paula (interpretată de Ana Maria Carablais), o femeie greu încercată de viaţă, care, după ce-şi pierde soţul şi copilul într-un groaznic accident de maşină, adoptă o fetiţă orfană, încearcă să-şi refacă viaţa, integrându-se în viaţa colectivităţii, făcându-şi meseria cu pricepere şi devotament, ajungând, prin forţa propriei credinţe, la clipa de graţie, meritată, din final. Odată cu destinul magic al acestei femei, scenaristul şi regizorul filmului Întoarcerea magilor urmăresc şi destinul, viaţa de fiecare zi a aşezării în care se petrece acţiunea.
În micuţa aşezare de la capătul lumii numită Roua apare un cuplu de saltimbanci, Mihai şi Nidala (interpretaţi de Mihai Mălaimare şi Camelia Varga), „magii”, care animă, cu giumbuşlucurile lor, viaţa tihnită a locului, ba chiar fac şi promit minuni (Nidala învie un porumbel şi cei doi promit chiar că vor învia doi oameni). Altfel, viaţa satului uitat de lume este cât se poate de normală, pe masa de lucru a primarului (Nicodim Ungureanu), probleme curente îşi aşteaptă mereu rezolvarea, preotul – un personaj simpatic, cu o ţăcălie nostimă, dar cu comportări nu totdeauna ortodoxe – (Valentin Popescu) este şi el un om foarte ocupat, printre localnici apare şi un tânăr aparent fără căpătâi, George, care nu are nici locuinţă, nici adresă, şi totuşi este găsit de o fostă localnică, doamna Clara (Florentina Tomescu), pornită cândva spre ţări mai calde, sau mai reci, şi revenită acasă. Mesajul moral, filosofic şi estetic al filmului, prezent în deznodământul tonic, ar suna cam aşa: minunile vieţii sunt mai mari şi mai adevărate decât minunile magilor; iar oamenii satului Roua sunt astfel înfăţişaţi încât ei merită cu adevărat o minune…

O surpriză foarte plăcută a fost prilejuită de actriţa Ana Maria Carablais în rolul doctoriţei Paula Negrescu: personajul său este un personaj puternic şi tonic, atât momentele de durere, cât şi momentele euforice ale femeii greu încercate de viaţă sunt marcate nuanţat, cu un pronunţat simţ al măsurii, relaţiile sale cu membrii colectivităţii, cu fetiţa orfană pe care o adoptă sunt de o autenticitate cuceritoare.
În general, interpreţii lasă impresia că se depăşesc pe sine. Nicodim Ungureanu, de pildă, se află, neîndoios, în faţa celui mai performant rol al întregii sale cariere, primarul său este un personaj dinamic, activ, cu o personalitate pregnantă şi nu lipsit de suspans. Şi Valentin Popescu excelează în rolul preotului, desenând un personaj original, atent particularizat, cu funcţii determinante în conflict, dar şi cu comportări, uneori, voit surprinzătoare. Cei doi saltimbanci, magii Mihai şi Nidala, interpretaţi de Mihai Mălaimare – un personaj marcat de umorul captivant specific actorului – şi Camelia Varga – un personaj de mare sensibilitate, cu trucuri acaparante – animă însufleţit viaţa tihnită a satului patriarhal, cu o atmosferă domestică, cu cârduri de răţuşte şi chiar cu o broască ţestoasă, cu zeci de copii dornici de giumbuşlucuri şi de minuni. Am mai remarcat din distribuţie pe Ion Bechet (George), tânărul căruia gospodarii comunei îi rezolvă în final incertitudinile identităţii şi pe Florentina Tănase (doamna Clara, cu aerul său occidental), oaspetelesurpriză al satului. Cum spuneam, regizorul a fost insoţit, în această întreprindere, de scenaristul Denis Dinulescu, autorul unei naraţiuni emoţionante, cu pondere moralfilosofică şi cu o morală tandră şi tonică. Din echipa regizorului au făcut parte şi alţi profesionişti performanţi, directorul de imagine Silviu Stavilă, autorul unei imagini de atmosferă, cu tente, la rândul lor, tandre şi tonice, compozitorul Mircea Florian, o personalitate marcantă, ataşantă a muzicii de film, scenograful Bob Nicolescu, autoarea costumelor Maria Peici. La sfârşitul filmului suntem tentaţi să punem sub semnul întrebării concluzia eminesciană „Nu-nvie morţii, e-n zadar copile?”…

CĂLIN CĂLIMAN

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Constantin Rauțchi Un actor cu o expresivitate ieșită din comun

Constantin Rauțchi s-a născut la data de 22 mai 1934 în București, într-o familie modestă. …

Nicolae Corjos Regizorul Liceenilor și tinerei generații

Nicolae Corjos s-a născut la 22 mai 1935 în Hotin (nordul Bucovinei, azi Ucraina) într-o …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: