JUSTIȚIA, NODUL GORDIAN AL ANULUI 2017

JUSTIȚIA, NODUL GORDIAN
AL ANULUI 2017

Anul 2017 ar fi putut fi apreciat ca unul de răscruce pentru viitorul României, datorită controversatei iniţiative legislative a lui Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei, care și-a propus reformarea sistemul judiciar. O iniţiativă şi o dilemă în acelaşi timp pentru societatea românească, un adevărat „nod gordian” al actualului sistem judiciar.
Părerile avizate (judecători, procurori, avocaţi, asociaţii profesionale ş. a.) despre schimbarea legilor justiţiei sunt împărţite. Unii le privesc cu neîncredere (în mare parte, procurorii, care nu sunt magistraţi; de la „Revoluţia franceză din 1789” şi până în prezent aceştia sunt reprezentanţii altei puteri în stat, ai Guvernului), alții considerându-le toxice, capabile să arunce România cu zeci de ani în urmă. Ceilalţi (în mare parte judecători, consideraţi prin lege magistraţi, cei care reprezintă o altă putere în stat şi care înfăptuiesc actul de justiţie), dimpotrivă, le apreciază ca fiind reformative (deşi peste 3.500 au fost împotrivă), după 27 de ani de abuzuri dincolo de orice închipuire şi încălcări flagrante ale Constituţiei, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Modificările propuse de Tudorel Toader în contextul punerii de acord a diferitelor neclarităţii legislative pot fi considerate ca fiind binevenite, având ca principal obiectiv crearea unui stat de drept funcţional prin reforma sistemului judiciar.
Evident că există şi imperfecţiuni ale acestei iniţiative legislative, dar toate acestea pot fi rezolvate prin dezbateri în Parlamentul României. Acolo se va tăia „nodul gordian” al Justiţiei. Prin „tăierea” acestuia vom avea ori un stat de drept funcţional, ori unul departe şi ostil interesului general al societăţii româneşti. Rămâne de văzut în 2018! În principal, propunerile lui Tudorel Toader vizează: inspecţia judiciară, numirea întregii structuri de conducere a Parchetului de pe lângă ICCJ, a DNA şi a DIICOT, controlul pe temei de netemeinicie a soluţiei procurorilor, coroborate cu criteriile de promovare a magistraţilor, direcţia specializată de cercetare a magistraţilor, înfiinţată în cadrul Ministerului Public, cu o structură de conducere selectată tot de către Ministerul Justiţiei, la care se adaugă calitatea de membru de drept al CSM a ministrului Justiţiei, dar şi aceea de titular al acţiunii disciplinare ş. a. Ca urmare, responsabilitatea oamenilor politici este uriaşă. Odată votate de către Parlamentul României şi semnate de Preşedintele României, legile justiţiei trebuie să funcţioneze în litera şi spiritul lor, pentru ca orice cetăţean „să nu fie mai prejos de lege”.
De 27 de ani asistăm la un spectacol grotesc, uneori absurd, oferit de un sistem de justiţie deformat, cu un comportament monstruos, devorator de libertăţi şi drepturi cetăţeneşti. Populaţia nu mai poate tolera un astfel de sistem judiciar aidoma celor ale inchiziţiei şi statelor totalitare, unde cel vizat este dinainte condamnat până la anunţarea sentinţei de către
completul de judecată. A se vedea „defilarea“ în cătușe a suspecților.
Istoria întregii societăţi, până azi, a fost şi a rămas istoria luptei contrastelor, în care viaţa fiecăruia dintre noi oscilează între „alb şi negru”, parcurgând „nuanţele de gri” ale instabilităţii, al „mersului pe sârmă fără plasă de siguranţă” (Charles Wright).
În cei 27 de ani am asistat pasivi la momente tragice pe care le-au trăit nemeritat semenii noştri. Marea dilemă care se pune este a eficacităţii actului de justiţie, dar mai ales a efectelor pe termen mediu şi lung. În prezent, prin eliberarea a câtorva mii de puşcăriaşi, în bloc, fiind condamnaţi pentru viol, crime, tâlhării etc, ne aflăm pe terenul aplicării, fără un studiu de impact a unui act normativ, cu efecte negative care se vor vedea imediat şi anume creşterea bruscă şi alarmantă a infracţionalităţii.
Se pare că „nodul gordian” al justiţiei s-a încercat a fi tăiat dintr-o singură lovitură, cel în cauză, conducătorul acestui minister, dacă i-ar fi şi reuşit manevra, ar fi devenit stăpânul lumii (desigur al celei juridice).
Dar pe moment nu s-a împlinit prezicerea Oracolului, astfel că „nodul gordian” al politicii a rămas intact iar sistemul judiciar se află în continuare într-o criză de identitate. Românii au fost şi au rămas în continuare în prezenţa unei „triade psihosociale: individul, legea şi paznicul legii”.
Suntem în faţa unei dileme: cine va avea curajul să taie cu fermitate „nodul gordian”? Cei care susţin legile justiţiei în favoarea democraţiei, a statului de drept funcţional, sau cei care doresc tot controlul judiciar, discreţionar şi al dublului standard în pronunţarea sentinţelor? Cine?

Conf.univ.dr. GABRIEL I. NĂSTASE