CU LOREDANA GROZA PE PORTATIVUL ŞLAGĂRULUI ROMÂNESC

CU LOREDANA GROZA
PE PORTATIVUL ŞLAGĂRULUI ROMÂNESC

Muzica uşoară a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante şi populare surse de plăcere şi divertisment a românilor, accsesibilă tuturor, agreată şi folosită la toate evenimentele frumoase din viaţa fiecăruia.
Din capul locului, trebuie spus răspicat că muzica uşoară nu înseamnă – cum cred unii – simplitate sau lipsă de dificultate în crearea şi interpretarea ei, ci, din contră, mult efort, talent şi inspiraţie din partea compozitorilor, textierilor şi cântăreţilor, ceea ce nu-i la îndemâna oricui. Denumirea ei drept „uşoară” se referă la lejeritatea cu care este înţeleasă şi ajunge la inima publicului, îndrăgind-o din primul moment al ascultării ei.
În spatele unei melodii se găsesc multe ore de muncă titanică, din partea compozitorilor, interpreţilor, orchestratorilor şi a tuturor celor care contribuie la crearea ei. Muzica uşoară românească a încântat de-a lungul anilor publicul larg din ţara noastră, de toate vârstele şi din toate generaţiile, aducând multă bucurie şi satisfacţie în rândul oamenilor, în toate împrejurările.
În vremea comunistă, cu toată menilor, cenzura nemiloasă şi ideologia „revoluţionară” bazată pe proslăvirea partidului şi pe cultul deşănţat al personalităţii „conducătorului iubit”, muzica uşoară a rezistat eroic, continuând tradiţia şi linia melodică din perioada interbelică, apărând noi şi noi cântăreţi ( solişti şi grupuri vocalp instrumentale), făuritori de şlagăre de neuitat, ascultate cu aceeaşi mare plăcere şi bucurie şi în ziua de azi.
Unul dintre cele mai mari hituri ale muzicii uşoare româneşti din toate timpurile este şlagărul „Bună seara, iubite”, care se identifică cu interpreta lui, îndrăgita artistă Loredena Groza.

Loredana este fără îndoială o emblemă a muzicii uşoare româneşti, care, prin vocea şi înfăţişarea ei, a încântat şi încântă generaţii întregi de iubitori ai cântecului, dar este de menţionat că acest veritabil „Trandafir de la Oneşti” interpretează nu doar un gen artistic, ci o diversitate, trecând cu uşurinţă de la un registru la altul, de la folclor la disco, de la etno la pop, rock şi dance, fiind mereu în pas cu moda, îndrăgită deopotrivă de tinerii de azi şi de ieri.
Fata asta dezinvoltă şi fermecătoare, cu imaginea aproape neschimbată din vremea liceului – când a detonat Festivalul de la Mamaia din 1984, cucerind marele Trofeu – pătrunde rapid în inimile spectatorilor doar prin simpla ei prezenţă scenică, iar după fiecare cântec ritmat sau lent, popular sau rock and roll culege ropote de aplauze. Succesul Loredanei nu vine doar din vocea-i caldă, inconfundabilă sau frumuseţea ei fizică, de vitrină – care nici ele nu pot fi ignorate – ci din trăirile sale
interioare, carecterizate prin sinceritate, naturaleţe, optimism debordant, care-i definesc comportamentul şi atitudinea.
Conduita ei pe scenă şi în viaţă are la bază o solidă educaţie primită de la distinşii săi părinţi, oameni cu şcoală, nobleţe sufletească şi mult bun-simţ, care, din fragedă pruncie, de pe meleagurile Oneştiului natal, i-au insuflat Loredanei valorile morale autentice şi credinţa în bine, ce s-au materializat în ambiţia de a fi mereu la cele mai înalte standarde de calitate şi de permanentă autodepăşire.
Talentul artistic, bucuria de a cânta, capacitatea de a se adapta rapid schimbărilor de ritm, uşurinţa de a se apropia de oameni, de sufletul lor, constituie un har de la Dumnezeu, insuficient însă, dacă n-ar fi fost dublat de o muncă imensă, nu lipsită de sinuozităţi şi sacrificii, mai mult sau mai puţin vizibile din exterior.
De ani mulţi, Loredana susţine în ţară şi în străinătate concerteţ spectacol grandioase, show-uri tematice inovatoare, în care, precum Madonna – cu care este adesea asemuită – schimbă pe scenă mai multe ţinute, adecvate genului artistic abordat. Este un artist total ( cântăreaţă, compozitoare, textieră, instrumentistă, orchestratoare, om de televizinue etc), care, de fiecare dată, vine cu ceva nou, cu multe surprize şi momente originale, pentru care motiv se spune că „Loredana se reinventează mereu”.
După răsunătoarele succese repurtate în anii trecuţi cu concertele ei fulminante, desfăşurate cu casa închisă, Loredana nu se dezminte şi, pentru sfârşitul acestui an, pregăteşte noi apariţii spectaculoase, printre care şi un nou show incendiar, intitulat sugestiv „Ador”, dedicat tuturor celor care o adoră pe ea, dar şi muzica românească.
Pentru al şaptelea an consecutiv, la sala Palatului, la 10 noiembrie 2017, orele 20:00 va avea loc Concertul Aniversar „Ador”, prilejuit de sărbătorirea celor 33 de ani de carieră artistică, glorioasă şi 30 de ani de la lansarea albumului „Bună seara, iubite”, ocazie cu care va interpreta şi acest şlagăr de colecţie. Va fi un regal muzical cu multe surprize şi invitaţi de marcă, pe care Loredana şi echipa ei îl vor onora cu prestaţii de zile mari, demne de asemenea sărbătoare.
Loredana nu se opreşte însă la Concertul „Ador”, urmând ca şi de sărbătorile iernii să revină cu recitaluri de excepţie, în măsură să-i captiveze şi bucure pe numeroşii ei fani. Aşa cum am precizat, Loredana are în repertoriul ei vast melodii din toate genurile, pe care, fără deosebire, le interpretează cu măiestrie, dar principala ei latură, sub care este şi percepută de marele public, este aceea de cântăreaţă de muzică uşoară românească. O muzică extraordinară, care a dat ţării şi lumii şlagăre nemuritoare, în interpretări memorabile, care ne încântă şi ne înveselesc, făcându-ne mai buni şi mai optimişti. Şi vorba unui vechi prieten, reputatul om de radio Bogdan Cruţescu, super-specialist în şlagăre şi adept al terapiei prin muzică: „cu asemenea melodii, te scoli şi din scaunul cu rotile să dansezi”.
Despe acest gen, muzica uşoară românească de tip şlagăr şi slujitorii săi magnifici trebuie să mai vorbim şi altă dată, căci merită tot respectul şi aprecierea publicului din ţara noastră.
Concertul Loredanei Groza, „Ador”, din 10 noiembrie 2017 de la Sala Palatului (care, în ultimii ani, a găzduit multe vedete internaţionale de primă mărime), nu este decât o frântură din infinitatea chestiunii, dar şi o provocare ca, în viitor, să revenim şi cu alte exemple ilustre din muzica uşoară românească atât de iubită de către publicul larg din ţara noastră şi, pe nedrept, marginal izată câteodată.

HORAŢIU MĂNDĂŞESCU