ACASĂ / ARTICOLE / CREAȚII LITERARE / Creatii literare – DAN GÎJU

Creatii literare – DAN GÎJU

DAN GÎJU

 

DAN GÎJU

S-a născut la Dideşti, judeţul Teleorman, în 1964. Militar de carieră (colonel), licenţiat în ştiinţe juridice, scriitor, pictor autodidact, cu mai multe expoziţii la activ, vernisate în Târgovişte, a publicat primul său roman la vârsta de 36 de ani – Diribiştii (2000, frescă a vieţii de locotenent pe şantierele economiei naţionale în aşanumita Epocă de Aur din amurgul comunismului autohton), care îi va deschide calea spre lumea jurnalisticii militare, vreme de aproape 12 ani fiind încadrat în Trustul de Presă al Ministerului Apărării, aici urcând treptele de la simplu redactor până la redactor-şef. Odată devenit jurnalist profesionist, va publica în medie câte o carte pe an, poezie şi proză, între care Pumnul de fier (2003, reeditat în 2014, cel mai cunoscut dintre romanele sale, bazat pe mărturisirile lui Gheorghe Cojocea, fost locotenent în Wehrmacht, unul dintre puţinii români care au luptat, ca simpli tanchişti, sub comandă germană, în bătălia de la Kursk-Orel, din 1943), Zodia capului de mort (2005, fals roman istoric cu inserții autobiografice), Duelul condamnaţilor (2006, ficţiune de tranziţie, cu decupaje istorice, politico-sociale şi morale), Fantomele nu răspund la salut (2007, romanul copilăriei şi al satului natal din nord-vestul Teleormanului), Şi pace va fi în inima mea (2008, roman de dragoste), Istoria presei militare de la Cezar la Ceauşescu (vol. I, 2012), Labirintul hienei (2013), Războiul lupilor păduchioși (2013), Vânătorii negri. Ultimul comando românesc al lui Hitler (2014), Poligonul cu ținte moarte (2014), Revoluția inocenților. Interviuri despre evenimentele din decembrie 1989 (2014), Criminalistul. Cele două secrete ale colonelului Gică Banjo (2015), Ucenicii zeului Thot. File dintr-o istorie a literaturii române contemporane în interviuri (2015) ş.a.

Stiletul de sublocotenent
Profesoarei M.E.

Ce straniu gând! Ce sunete ciudate!
Ce disperări în gheare mă cuprind!…
Aș vrea să te ucid, Eternitate,
Și pe cadavrul tău să mă întind,
Să-ți mângâi sânii poleiți în rouă
Cu vârful fin al lamei de stilet,
Să-ți povestesc o oră, poate două,
Despre Homer sau Thales din Milet.
Aș vrea…, dar ce n-aș vrea, Eternitate!
Căci prea nerăbdător am devenit;
Atâtea vieți în mine-am ars mocnit
Și inima e scrum, scrum îmi sunt toate;
Un singur amănunt mai arde lent ‒
Stiletul meu de sublocotenent.

Târgoviște, 17 aprilie 2004

Ploua…

Ploua fantastic, de la est la vest,
Un zeu nebun tuna și fulgera,
Eu compilam de zor un palimpsest
Sperând c-am să te uit etcaetera…
Ploua vetust, cu lacrimi disparate,
Pe geamul mat se zbenguiau cascade,
Dintr-un ungher, pisici aristocrate
Mă urmăreau cu morgă, cumsecade.
Simțeam în toc impulsuri siderale
Și-un gând fatal mă torpila discret;
În scrisul meu vedeam singura cale
De-a te uita definitiv, concret.
Azi încă scriu, și ninge cu cuvinte,
Și tot te uit, să mi te-aduc aminte.

Târgoviște, 29 august 2004

Exerciţiu de imaginaţie
Pentru D.I.S.

Te-aş fura-ntr-o noapte, pe un cal măiastru,
Şi te-aş duce-n lume, unde n-ai mai fost,
Pe tărâmul unde Taica Zoroastru
Inventa cuvinte fără niciun rost.

Vom zbura ca vântul, peste anotimpuri,
Pulbere de stele vom stârni în drum;
Ne vor însoţi mii şi mii de chipuri,
Gărzi imperiale, sclavi drapaţi în fum.

Tu purta-vei, mândră, o coroană simplă
Din spice de grâu culese-n amurg,
Eu – o lance sacră, de argint, şi-o amplă
Încredere-n soartă şi în calul murg.

Se vor scurge, astfel, secole de-a rândul,
Se vor naşte mituri, cânturi, epopei,
Noi vom fi departe, galopând ca gândul,
Blestemaţi de lume, dar iubiţi de zei.

Târgoviște, 21 sept. 2011

Elegie barbară (28)

Pe străzi înguste, către gări pustii,
Îndeamnă sclavii cestei lumi superbe,
Ducând în a lor inimi de copii
Sudori astrale şi parfum de jerbe.
Îndeamnă sclavii – îngeri selenari –
Spre un destin, de altfel, enigmatic,
În zăngănit de zale, voluntari…
La umbra halebardelor, apatic,
Îndemn şi eu, adânc pierdut în turmă,
Un nimeni oarecare, un nedemn,
Gladiatorul luptei de pe urmă,
Cu stele-n ochi, cu tine-n gând – îndemn,
De parc-aş şti că dincolo, departe,
M-aştepţi chiar tu, transfigurată-n moarte.

Târgovişte, 30 septembrie 2005

Destine
M-am născut într-un final de noiembrie,
când urma cocorilor era ştearsă, deja, de pe cer,
dar m-am născut ca să Te caut în fiece clipă,
să Te găsesc şi să mă prosternez la picioarele Tale,
Doamne…

M-am născut într-un final de noiembrie
auster şi barbar, ca un cântec de vânt peste vii,
ca să cad în genunchi ceas de ceas,
zi de zi, an de an, viaţa toată, în faţa ta…
Frumuseţe!

M-am născut într-o zi oarecare, de toamnă,
ca atâtea altele, de altminteri –
o simplă zi din peste trei sute posibile, da…
Dar m-am născut ca să cad împuşcat pentru tine
oricând… Libertate!

Bucureşti, 10 martie 2008

În loc de testament

Nu am nimic, decât aceste cărți,
Redute pentru gloanțele de mâine,
Când tu și eu, amice, vom fi morți,
Hălăduind pe căile divine.
Nimic nu las, decât aceste rânduri
Mai triste sau mai vesele, dar certe,
Cenușa ultimelor mele gânduri
Cimentuite-aci, între coperte…
Puteam și eu, mai pot, dar la ce rost
Să îmi durez un vis din humă arsă?
Când căutând în juru-mi, la ce-a fost,
Văd cum nimicul tot mai cert se varsă,
Ca molima atotcuprinzătoare,
Învăluind, discret, casă cu casă,
Doar duhul ridicându-se ‚spre soare
Precum o pasăre miraculoasă.
Nu am nimic să las… Și totuși am:
Acest poem rebel, scăpat din ham…

București, 10 iulie 2013

 

„Trebuie spus că pentru Dan Gîju poezia este o mirabilă stare de fascinație, dar și de mărturisire, el nu caută cu obstinație absurdă formele experimentale care ar trebui să rupă „gura târgului”, îi repugnă, ceea ce nu-l împiedică să ofere spectacolul unor versuri arhitecturizate ingenios. Astfel că, Dan Gîju este un poet… sub arme victorioase. Un poet excepțional. Iar pașaportul pentru eternitate literară pe care i l-am dat în urmă cu nici două decenii, iau act cu satisfacție, este onorat cu fiecare carte pe care își așterne numele.“

George Coandă

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Corneliu Neagu

Corneliu Neagu (născut la 20 martie 1944, FieniJud. Dâmbovița). Urmează școala gimnazială în orașul natal, …

Ioana Dobre

Pseudonim literar – IOANA VOICILĂ DOBRE Născută la 22 ianuarie 1961 în comuna Cireșu, județul …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: