BĂTĂLIA PENTRU ADEVĂR (I) – FAȚA NEVĂZUTĂ A IMPERIULUI AMERICAN

BĂTĂLIA PENTRU ADEVĂR (I)
FAȚA NEVĂZUTĂ A IMPERIULUI AMERICAN

Lumea în care trăim se află într-una din cele mai complexe, mai instabile și mai periculoase situații, de la încheierea celui de-al doilea război mondial încoace. Ordinea mondială impusă lumii de către S.U.A., adică de Imperiul american în 1945, când se afla la apogeul puterii și influenței sale, a încetat să mai funcționeze. Mai mult chiar, aceasta a devenit o frână în calea progresului și a dezvoltării economice a lumii.
Se poate aprecia că omenirea se află la cumpăna dintre două ordini politice mondiale: vechea ordine sau „Pax americana”, care și-a epuizat rolul istoric și noua ordine, care se afă într-un proces de edificare. Bazându-ne pe lecțiile istoriei, nu este prea greu să apreciem că edificarea noii ordini politice mondiale va fi un proces de lungă durată, extrem de complex, prevăzut cu momente periculoase, inclusiv de natură conflictuală. În zilele noastre, Imperiul american trece printr-o perioadă critică a existenței sale. Poate chiar una dintre cele mai grave și mai dificile din ultima sută de ani (1917-2017). Sfârșitul secolului XX, care a fost un „secol american” și începutul secolului XXI care se anunța tot un „secol american”, marcate de victoria absolută a Statelor Unite în războiul rece și prăbușirea lumii comuniste, păreau extrem de favorabile Imperiului american. Dintr-o dată și fără să tragă un singur cartuș, S.U.A. s-au trezit că au rămas „unica superputere a lumii”, iar inamicul existențial, adică fosta U.R.S.S., era prăbușit la pământ și dezintegrat.
Această victorie inimaginabilă, obținută atât de facil, a dat naștere unei euforii delirante în cercurile politice conducătoare de la Washington, mai ales a celor neoconservatoare din ambele partide (Republican și Democratic), pe care eu îmi permit să le numesc de extremă dreaptă.
Văzându-se stăpâne unice, atotputernice, totale și de necontestat, asupra lumii, cercurile conducătoare de la Washington și au dat frâu liber fanteziei politice și strategice.
Niciodată, în istoria lumii, nu a existat o situație în care un singur stat, să dețină o putere militară atât de mare, de copleșitoare, de distructivă și de înspăimântătoare, în raport cu restul lumii, precum cea americană, după încetarea războiului rece.
În loc să plaseze S.U.A. pe coordonatele unei epoci de pace, cooperare, stabilitate și progres, politicienilor misionari americani neoconservatori, care conduc S.U.A. de multe decenii, le-a trecut prin cap ideea că națiunea americană „indispensabilă” are obligația morală să utilizeze forța militară de care dispune, pentru răspândirea „democrației liberale” în întreaga lume.
În epoca post-război rece, când dominația americană asupra lumii părea totală și de necontestat, Forțele Armate ale S.U.A. s-au specializat într-un nou gen de acțiuni militare. Este vorba de „Operațiile de transplant de democrație”. Asemenea operații s-au desfășurat în Afganistan, Irak, Libia și Yemen, dar rezultatele au fost lamentabile. Tind să cred că și democrația din România este rezultatul unui „transplant”. Statele Unite au ridicat interesele americane la rang de „valori universale
obligatorii” și au încercat să le impună lumii prin toate mijloacele, inclusiv cu ajutorul puterii militare. Toate războaiele declanșate de către S.U.A. din 1991 încoace au fost războaie imperiale.
Din nefericire pentru S.U.A., cel de-al doilea „secol american” s-a dovedit a fi unul scurt, încheindu-se dramatic în anul 2008 pe fondul unei crize economico-financiare fără precedent din ultima sută de ani.
Această criză, care durează de nouă ani, a zdruncinat din temelii Imperiul american, transformând declinul acestuia într-o adevărată cădere liberă. Dovada cea mai elocventă a crizei profunde prin care trece Imperiul american este ajungerea la Casa Albă a miliardarului Donald Trump, pe creasta valului populist, în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2016.
Populismul, care are tradiții istorice, a răbufnit în condițiile adâncirii crizei sistemului social politic capitalist, mai ales din anul 2008 încoace. Populismul se manifestă cu putere în S.U.A. și în statele Europei Occidentale, membre ale Uniunii Europene. În restul lumii, mai ales în Asia, manifestările populiste lipsesc. Interesant este faptul că America Latină, zonă în care populismul avea tradiții vechi, s-a îndepărtat de acesta.
Cauzele răbufnirii populismului sunt multiple, dar, după cum apreciază specialiștii în materie, principalele cauze sunt sărăcia și inegalitatea, care nu numai că persistă, dar s-au adâncit. Erodarea tot mai adâncă a abilității partidelor politice tradiționale de a satisface nevoile materiale și spirituale ale imensei majorități a populației, care constituie masa de votanți, este o altă cauză. Aceste mase, mai ales straturile cele mai de jos și mai afectate de nevoi, și-au pierdut încrederea în partide, atât în cele de dreapta, cât și în cele de stânga și de centru. Din această direcție se pot naște, în viitor, pericole și mai mari, inclusiv în România.

Incapacitatea guvernelor din statele capitaliste dezvoltate de a înlătura efectele crizei declanșate în anul 2008 a condus la stagnare, stimulând manifestațiile populiste.
Populismul american are rădăcini vechi, datând din prima jumătate a secolului XIX și este de esență rasistă. Chiar dacă nu este de nuanță fascistă, acesta poate fi un precursor al fascismului. Partidul Republican al lui Donald Trump este de orientare populistă. Sub efectele populismului, criza imperiului american nu se va soluționa, ci se va adânci.
Administrația populistă a lui Donald Trump este imprevizibilă, iar dacă luăm în seamă declarațiile radicale ce emană de la Casa Albă, omenirea ar putea avea parte de acțiuni extreme și deosebit de periculoase.
Acestea s-ar putea materializa prin izbucnirea unui conflict nuclear în Peninsula Coreeană, declanșarea unei confruntări militare în Marea Chinei de Sud între S.U.A. și R.P.Chineză, cu consecințe incalculabile și reaprinderea acțiunilor militare din Ucraina. Se știe că atunci când imperiile s-au aflat în faze de decădere, au recurs la acțiuni iraționale pentru a se salva.
În atmosfera politică toxică din Statele Unite, generate de populism, există un punct luminos, care crește într-un ritm susținut. Este vorba de „Bătălia pentru adevăr” declanșată de către elita societății americane, mai ales cea legată de mediul academic, neangajată politic. Un număr tot mai mare de personalități americane din rândul intelectualității au ajuns la convingerea fermă că Statele Unite nu vor putea ieși din criza tot mai adâncă în care se zbat decât atunci când vor recunoaște adevărul și-l vor repune în drepturie sale.
Puțin probabil că acest obiectiv va putea fi atins de către clasa politică americană. De când există societate omenească organizată, rolul politicii a fost acela de a nu permite adevărului să strice efectele unei bune propagande. Se știe însă că adevărul a triumfat, indiferent câte obstacole i s-au ridicat în față.
Nu-mi propun să dezvolt o teorie asupra a ceea ce înseamnă adevăr, dar câteva cuvinte tot sunt necesare. În versiunea anglo saxonă definită în Dicționarul Oxford, „adevăr” înseamnă în total acord cu realitatea, conform cu standardul, cu modelul, cu șablonul, cu regulile și principiile universal acceptate. Ceea ce este drept și legitim este constant și verificabil. Este real, autentic și veritabil. Ceea ce este lipsit de falsitate, ficțiune, impostură sau imitație, ceea ce se apropie de forma ideală a tipului, genului sau clasei.
De mai mulți ani, pe fondul luptei generale pentru triumful adevărului, în S.U.A. se desfășoară o bătălie aprigă împotriva secretismului excesiv, a propagandei negre, a deformărilor și distorsiunilor aduse istoriei naționale și universale.
Americanii au ajuns la concluzia că, pe toată durata secolului XX și începutul secolului XXI, au trăit în minciună, au fost înșelați în mod sistematic, li s-au inoculat „idei și valori” care nu au nimic comun cu realitatea. Anticomunismul este definit ca un fenomen politic toxic, care a adus mari prejudicii națiunii americane și omenirii în ansamblul ei.

FLORIAN GÂRZ
Din volumul în curs de apariţie „Bătălia pentru adevăr”