CETATEA RUPEA

CETATEA RUPEA

Cetatea Rupea a fost ridicată pe Dealul Cohanului. La început a fost un aşezământ dacic – Rumidava – şi pe timpul ocupaţiei romane, denumirea i-a fost schimbată în Rupes, adică în limba latină stâncă sau piatră.
Acoperă o suprafaţă de 11 ha cu ziduri, turnuri şi curţi interioare; se află pe drumul DN 13 ce leagă Braşovul de Sighişoara.
Anul primei sale consemnări documentare (nu cel al întemeierii) este 1324, odată cu refugierea în cetate a saşilor din zona care se răsculase împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei.
Cetatea Rupea este unică pentru că are trei cetăţi în una singură: „Cetatea de Sus” (incinta I); „Cetatea de Mijloc” (incintele II şi III) şi „Cetatea de Jos” (incinta IV). fiecare se identifică printr-o arhitectură aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, în cinci secole de funcţionare.
Turnurile cetăţii au nume proprii: Turnul Porţii, Turnul Slujitorilor, Turnul Slăninii (specific cetăţilor săseşti), Turnul Ungrei; Turnul Pentagonal; Capelei; Turnul Pulverăriei. Turnul Pentagonal este cel mai spectaculos (secolul XVI), arhitectura fiind influenţată de maeştrii italieni ai Renaşterii tardive.
Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente şi, de câţiva ani, a fost reamenajată cu fonduri europene.
Turnurile cetăţii au fost refăcute complet, iar zidurile au fost reconstruite, păstrându-se stilul medieval.
Din cele 100 de case existente iniţial, unele au fost reconstruite, acestea fiind structurate pe două niveluri: parterul, pentru depozitarea alimentelor şi etajul ca spaţiu de locuit.
În secolul al XVI-lea, o bună parte din comunitatea locală a saşilor privilegiaţi s-a mutat cu totul între zidurile cetăţii, cetatea devenind un oraş în miniatură.
Populată intens, înainte de 1621, locuitorii cetăţii dispuneau de toate facilităţile: case de locuit, spaţii administrative, capelă, casa preotului, loc pentru căruţe, depozite, loc pentru târg. În Cetatea de Jos se află o fântână construită în anul 1623, adâncă de 59 de metri. Legenda spune că, dacă, un cuplu bea apă din fântână, ei vor rămâne veşnic împreună.
Rupea, de-a lungul secolelor, graţie fortificaţiilor şi înţelepciuni locuitorilor, nu a fost atacată, cucerită sau jefuită.
Un fond special de întreţinere a cetăţii a fost creat de către primărie în anul 1838, dar fondurile şi donaţiile au existat de-a lungul întregului secol XIX, cu destinaţie precisă pentru întreţinerea locului, denumit deja „monument”.
A existat în cetate, mult timp, o colecţie, încă din anul 1792, cuprinzând 53 de arme de foc, ghiulele şi tipare de turnat gloanţe; părţi de armuri, coifuri şi cămăşi de zale.
Cetatea Rupea este unul din cele mai vechi vestigii arheologice din România, având o vechime de 5500-3500 î.e.n. Aici s-au turnat şi importante filme istorice – cum ar fi celebrul film a lui Sergiu Nicolaescu, „Nemuritorii”.

RODICA SUBŢIRELU