MAUSOLEUL EROILOR DE LA MATEIAȘ – Muzeul Municipal Câmpulung Muscel

MAUSOLEUL EROILOR DE LA MATEIAȘ
– Muzeul Municipal Câmpulung Muscel –

Mausoleul Eroilor de la Mateiaş este un monument funerar dedicat eroilor români căzuţi la datorie pe frontul Bran- Câmpulung în lunile octombrie- noiembrie 1916. În noaptea de 14/15 august 1916, ţara noastră declarase război Imperiului Austro-Ungar pentru eliberarea teritoriilor româneşti.
După încheierea războiului, Societatea Mormintele eroilor căzuţi în război se preocupă de construcţia unor monumente comemorative dedicate ostaşilor români decedaţi pe fronturile de luptă, cimitire de onoare precum şi ridicarea unor mausolee. Venind în întâmpinarea unei iniţiative locale, Comisia interimară a oraşului Câmpulung decide, în martie 1920, constituirea unui comitet în vederea ridicării „unui măreţ şi impunător monument” în capitala fostului judeţ Muscel. Lucrările de construcţie a monumentului încep la 18 iunie 1928 şi sunt coordonate de către fraţii De Nicollo, meşteri pietrari stabiliţi la Câmpulung. Acesta purta denumirea de criptă-mausoleu, planul arhitectural urma să fie executat de către arhitectul câmpulungean Dimitrie Ionescu Berechet şi costa, potrivit unui calcul estimativ, suma de 1.300.000 lei. Construit în principal din calcar de Albeşti, întregul edificiu se compune din două corpuri distincte. Al doilea este un corp orizontal, prevăzut cu o uşă de acces, constituie partea centrală a mausoleului. Acesta are un plan de formă pătrată şi se termină, la partea superioară, printr-o cupolă joasă; încăperea a avut iniţial rolul unei capele şi se suprapune osuarului şi criptelor pentru oseminte aflate la subsolul construcţiei. Un corp vertical, de forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală, în partea inferioară a acestuia sunt fixate câteva trepte ce conduc spre osuar şi încăperea criptelor. La încheierea lucrărilor de construcţie s-au făcut centralizări de oseminte ale eroilor, depunându-se în cripta ostaşilor necunoscuţi un număr de 416 exhumate din cimitirele din Câmpulung, Gorgani, Hârtieşti, Costeşti, Goleşti, Bârzeşti, Brăneşti, Leordeni şi Călineşti.
În perioada 1947-1977 monumentul traversează cel mai dificil moment din istoria sa. Lipsit de fonduri în vederea asigurării lucrărilor de reparaţie şi consolidare, afectat de două mişcări seismice, 1940 şi 1977, vandalizat, se găsea într-o stare deplorabilă. Începând cu anul 1979, s-a declanşat un amplu proces de restaurare. Lucrările de restaurare şi extindere executate au fost puternic susţinute de către autorităţile locale şi judeţene şi s-au realizat prin muncă voluntară patriotică.
Pătrunzând în încăperea principală (fosta capelă a mausoleului), vizitatorul are posibilitatea să constate că se află în faţa unui succint capitol de istorie, în care în ideea unităţii de neam sunt prezentate portretele principalilor domnitori şi voievozi români: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. În partea inferioară a cupolei, se află un brâu cu torsade pe care apar numele localităţilor din zonă, în care s-au dus cele mai grele lupte din toamna anului 1916: Rucăr, Mateiaş, Pravăţ, Câmpulung, Lereşti, Albeşti, Cândeşti.
În aceeaşi încăpere, completarea succintei lecţii de istorie se realizează prin câteva scene de luptă din primul război mondial, inclusiv scena, de un realism impresionant, inspirată din realitatea acelor zile de foc în care populaţia din zonă, riscându-şi viaţa, a acordat un substanţial ajutor celor aflaţi în prima linie a frontului. Pentru realizarea acestor opere de artă, s-a apelat la un colectiv de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, condus în mod competent de către profesorul Petre Achiţenie, care, renunţând la picturală murală executată de către Olga Greceanu în anul 1936, optează pentru folosirea mozaicului de Murano.
Accesul la partea inferioară a edificiului s-a asigurat prin refacerea scărilor şi a balustradei de lemn. Subsolul mausoleului este format din cele două încăperi, din care una este rezervată osuarului şi care, de fapt, apare sub forma unui sarcofag, continuat la partea superioară cu un perete de sticlă gravată, în care se află osemintele celor aproape 500 de ostaşi români neidentificaţi. În acelaşi spaţiu, pereţii sunt placaţi cu un număr de 31 plăci de marmură ce cuprind numele a peste 1.900 de eroi români căzuţi la datorie în anii 1916-1919, identificaţi în cea mai mare parte după monumentele ridicate, prin eforturi locale, în diferite localităţi din cuprinsul fostului judeţ Muscel.
În exteriorul mausoleului, la marginea superioară care coboară spre imensul platou amenajat la baza complexului muzeistic, se află un impresionant basorelief executat în calcar de Albeşti de către talentatul sculptor Radu Adrian, intitulat în mod sugestiv: „Pe aici nu se trece!”. Basorelieful redă un moment dramatic de luptă în care un grup de ostaşi români se avântă la atacul cu baionetele sub îndemnul goarnei. Punctul muzeistic al Ansamblului Monumental Mateiaş a fost realizat în perioada 1979-1984 şi cuprinde două săli expoziţionale ce prezintă momentele reprezentative ale participării României la Primul Război Mondial. La realizarea acestuia au participat cei mai importanţi specialişti în domeniul istoriei şi muzeologiei: profesorul Iulian Ilie Rizea-inspector pentru muzee, profesorul doctor în istorie Petre Popa-directorul Comitetului Judeţean pentru Cultură, profesor doctor Ştefan Trâmbaciu şi colonelul Ioan Batalli-şef de secţie la Muzeul Militar central din Bucureşti. Construit din calcar de Mateiaş, punctul muzeistic a fost destinat a fi locul de prezentare al istoricului luptei Bran Câmpulung şi a participării României la Primul Război Mondial. Exponatele din cadrul punctului muzeistic constituie, cu precădere, o evocare a acţiunilor militare pe frontul Bran-Dragoslavele-Câmpulung-Albeşti, în intervalul 23 septembrie – 17 noiembrie 1916.
Desfăşurarea bătăliei din zona Bran-Câmpulung este prezentată sugestiv printr-un exponat de mare efect, şi anume o hartă în relief, în care sunt prezentate principalele etape în desfăşurarea acţiunilor pe acest front. Prima sală expoziţională se încheie printr-o serie de obiecte şi imagini legate de eroismul localnicilor musceleni şi argeşeni în cadrul bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din vara anului 1917. Anului 1918 – cu magnificul său 1 Decembrie – corolar al luptelor şi aspiraţiilor timp de veacuri – îi este rezervat un spaţiu corespunzător importanţei sale istorice.
În cea de-a doua încăpere a punctului muzeistic s-a realizat o impresionantă şi deosebit de expresivă dioramă. Aceasta (executată în planuri succesive, primul fiind realizat la scara 1/1) reuşeşte, prin realismul ei, să-l introducă pe vizitator în mijlocul acţiunii, creându-i impresia că asistă, în chip real, la desfăşurarea acelui moment crucial al luptelor din zonă, şi anume dimineaţa zilei de 3 octombrie 1916, zi în care marşul diviziilor inamicului au fost oprite în preajma Muntelui Mateiaş, rezistenţa puternică a armatei române a ţinut pe loc inamicul până la 15 noiembrie 1916. Momentul transmis vizitatorului prin dioramă devine de-a dreptul emoţionant în clipa în care scena de luptă este însoţită de partea sonoră adecvată.

MIHAI-VALENTIN IONESCU
Muzeograf