CULTURĂ ȘI MASS-MEDIA (III)
După cum spuneam în numărul trecut, problemele ridicate în emisiunile de televiziune, de posturile particulare, nu pot fi expediate în câteva cuvinte, ele contribuie activ și permanent la culturalizarea și informarea populației. Așa că vom spicui din emisiunile posturilor particulare câteva aspecte considerate mai importante. Și pentru că rămăsesem la postul CineMaraton, nu putem trece cu vederea emisiunile din timpul nopții, cum sunt cele cu tematică ecologică, cu interviuri luate unor persoane din domeniu care vorbesc despre atitudinea de nepăsare față de natură, sau filmulețe de scurt metraj, urmărind stimularea spiritului civic, cu exemple de excursioniști care lasă cu inconștiență și nepăsare deșeuri și resturi menajere în locurile în care-și petrec, în zilele de vară, timpul, și alte nenumărate exemple urmărind conștientizarea indivizilor de răul pe care-l produc naturii. Sau documentarul De doi bani speranță care atacă aceeași problemă a ecologiei, dar din alt punct de vedere, defrișările, poluarea – care au dus la inundații, surpări de teren, incendii; și oamenii în loc să se întrebe de ce; care a fost contribuția lor la acest dezastru, cer ca statul să facă, UE să ne ajute…
Sau filmele documentare cum ar fi Castelul de la Hunedoara, menționat pentru prima dată în 1399, cu frumusețile lui adăugate treptat sau restaurate de-a lungul timpului: scara interioară, Turnul lui Capistrano (care poartă numele inchizitorului care a dărâmat mai întâi biserica, ridicată din nou după aceea), restaurarea capelei din 1956-1957 cu stemele corvinilor… În secolul al XVII-lea este construită partea dinspre oraș a castelului cu Turnul Nebăzu (Nu te teme), ridicat în cinstea lui Iancu de Hunedoara. Castel care se înscrie printre cele mai frumoase construcții asemănătoare din Europa.
Foarte interesante și instructive sunt interviurile și întâlnirile cu diverși actori, realizatori, scenariști, critici de film, de exemplu întâlnirile cu Irina Margareta Nistor care ne introduce în atmosfera Festivalurilor de film, ne împărtășește din experiența proprie ce înseamnă să faci parte dintr-un juriu, ne vorbește despre filmul românesc actual, al tinerilor cineaști, și alte informații prețioase; dar și cu regizori și alți oameni de film. Florin Zamfirescu, care a luat premiul pentru cel mai bun actor în 1998, este de părere că actorii trebuie să fie perfecționiști dar și rolul regizorului în a alege un actor este tot atât de important pe cât este și prestația actorului și povestește modul în care poate fi distribuit un actor într-un film, de pildă, Ciulei a început filmările pentru Pădurea spânzuraților cu Șerban Cantacuzino dar, văzând că nu era potrivit pentru rolul respectiv, l-a înlocuit cu Rebenciuc. Toți povestesc cum au reușit ei în viață sau își expun părerile despre tinerii cineaști și noul val din cinematografie.
O pagină din istoria nu prea îndepărtată este filmul lui Mircea Daneliuc, Vânătoarea de vulpi (1980) (după un roman al lui Dinu Săraru) avându-i ca protagoniști pe Mitică Popescu, Mircea Diaconu ș. a. Film care evocă momente din colectivizarea forțată, amintind de cotele exagerate care i se luau chiaburului, de cele mai multe ori țăran mijlocaș, ajungând la lupta de clasă care a distrus țărănimea. Filmul este povestea unei familii de țărani mijlocași care rezistă, opunându-se o vreme, dar, în cele din urmă este nevoită să cedeze.
Tot de factură istorică este și filmul: La răscrucea marilor furtuni, în regia lui Mircea Moldovan, prezentând o secvență din Revoluția de la 1848, poziția revoluționarilor, când de fapt, România înfrunta trei imperii: austroungar, rus și turc. Dar și alte filme cum ar fi Așteptând trenul, în regia lui Mircea Drăgan, care istorisește o întâmplare din ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, după înfrângerea Germaniei, când câțiva nemți în retragere se luptă cu un grup de soldați români. Parașutiștii (1972), în regia lui Dinu Cocea, vorbește despre prietenie, curaj, dragoste…
Problemele ecologice nu îi preocupă doar pe cineaști, ci și pe consilierii de mediu și agenții Green, cum a fost cazul într-o emisiune de la Realitatea TV, de la sfârșitul lunii februarie, în care s-a discutat despre o lege votată de 85 de senatori, în care sunt atacate pădurile virgine de la noi din țară (care nu constituie decât 2% din totalul pădurilor noastre), țară cu cea mai mare suprafață de păduri virgine din lume, deci zonă protejată UE. Pentru interese bănești, vor să știrbească și acest pământ. În fine, nu facem politică, dar, oricum…
La Realitatea TV sunt abordate și alte teme, Meteorologie, într-o emisiune din 1 martie, fiind explicate tulburările climatice care ne-au bântuit anul acesta. A fost explicat fenomenul formării vortexului polar; din cauza încălzirii de la Poli (au fost +6 grade, în timp ce la noi erau temperaturi de minus 20 de grade), unde există un brâu de vânturi care ține frigul acolo, brâul a slăbit și frigul a scăpat acoperind Europa. Despre temele culturale abordate de Realitatea TV sâmbăta și duminica am vorbit în numărul trecut, dar nu pot să nu menționez faptul că a fost singura televiziune, în afară de DIGI 24, care a trasnsmis integral desfășurarea Oscarurilor în noaptea de 4 spre 5 martie, difuzând de la 6 la 8, în dimineața aceleiași zile, un comentariu amplu al Irinei Nistor cu premiile respective.
Un eveniment important a avut loc duminică, 3 martie, pe postul TVR 3: prezentarea Palatului Culturii Teodor Costescu, renovat cu bani europeni. În acest palat se află Biblioteca Bibicescu. Sala din Drobeta Turnu-Severin se bucură de o acustică extraordinară (Tudor Gheorghe a cântat acolo). La emisiunea România 100 au participat profesorii Turliuc și Liviu Brătescu. Emisiunea a scos în evidență contribuția lui Cuza la pregătirea Unirii. Iar emisiunea COOLtura a dezbătut problema fascismului, discutând despre legionari și aportul lipsit de însemnătate al scriitorilor Mircea Eliade, Cioran ș. a. Citându-l pe eseistul Wolton, care spune că și comunismul este la fel ca fascismul, subliniiniază faptul că în momentul de față un miliard de oameni, o treime din lume, se află încă în comunism.
BEATRICE KISELEFF
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro