TEHNICA GOLIRII MINȚII

TEHNICA GOLIRII MINȚII

Mentații psi se aflau pe malul Mării de Smarald de pe planeta Kritonias, așteptând să încerce un nou exercițiu. Erau îmbrăcați în frumoasele combinezoane albe pe care erau gravate cometa Krall, simbolul ordinului lor. Stăteau pe malul mării, pe pături moi de lână și ascultau valurile cum se sparg cu un zgomot surd de țărm. Nisipul fin și auriu încă mai era cald. Păsările de noapte scoteau țipete stridente. Apusul se instala. Deja se vedeau cele trei luni ale planetei Kritonias. Maestrul Krill se afla acolo, în mijlocul lor. Avea privirea blândă. Degaja o aură de liniște, calm și vechi. Totul era desprins din poveștile cu zâne. Ei erau studenți în anul 2 ai Institutului Ordinului Mentaților Psi.
Cu o voce caldă, catifelată, maestrul Krill le spuse studenților: „Vă aflați în anul doi al pregătirii voastre ca mentați psi. Dacă în primul an ați studiat omul, cu misterele sale, experimentând puterea spiritului uman, în anul doi vom aprofunda tehnicile de concentrare și de relaxare și vom intra mai adânc în mintea umană. Voi sunteți cel mai înalt ordin de psihologi galactici special antrenați pentru a aduce vindecare și alinare sufletului uman aflat în derivă. Trebuie să protejați viața, dar mai ales mintea oamenilor, de boli, patimi, vicii, depresii sau alte forme de atacuri psi. În lunga voastră carieră ca mentați psi, vă veți confrunta cu marile probleme ale psihicului uman. Veți observa angoasa, oboseala, furia, panica, dar și bucuria, liniștea, fericirea, pacea pe chipul oamenilor. Veți pătrunde mai adânc în mintea umană, dincolo de chingile materiei, în forul de comandă a spiritului, acolo unde veți intra în miezul problemei. Veți vedea complexitatea minții umane și veți analiza tristețea în forma cea mai adâncă. Voi veți opri sinucigașii de la gestul lor fatal.
Dar în procesul cunoașterii umane și vindecării psihicului uman vă veți lovi de prejudecăți, cutume, tabuuri, obiceiuri diferite. Aceste lucruri blochează actul vindecării și pe subiectul însuși. Prejudecățile sunt induse de societate sau de diverse ordine preoțești. Veți observa cum spiritele ghola atacă religia Marelui Necunoscut și o deformează. O prejudecată este o frică a societății sau a credinței. Veți observa apoi fanatismul de orice fel în desfășurarea și puterea lor deplină. Toate aceste lucruri blochează actul vindecării. Orice tabu, prejudecată, problemă personală, idee personală ne blochează actul vindecării. Cea mai letală formă de organizare este cea a mentatului fanatic religios. Când prejudecățile lui religioase îi frânează actul vindecării și se interferează în procesul terapeutic. S-au cunoscut cazuri de psihologi fanatici religioși care nu puteau trece peste prejudecățile lor și care acuzau clienții din prisma rătăcirilor lor fanatice și religioase. Fugiți de psihologul fanatic religios. El poate declanșa o nouă criză majoră, care poate duce până la sinucidere sau distrugerea capacităților psihice a subiectului.
Pentru acest lucru, noi, mentații psi, trebuie să ne golim mintea de orice prejudecată, tabu, idee fixă. Dar trebuie să mergem mai departe. Să învățăm să nu judecăm și să renunțăm la orgoliile noastre. Să vedem în pacientul nostru o ființă umană normală aflată într-un moment de dificultate cauzat de mediu, societate sau prieteni. Să nu punem etichete. Să ajutăm ființa umană. Noi nu suntem mai buni ca ei. Și noi putem greși, și noi putem avea problemele lor. Ei sunt niște luptători. Dar înainte de a învăța toate aceste lucruri, să învățăm un lucru de bază în pregătirea noastră, adică tehnica relaxării. Relaxarea curăță mintea de problemele cotidiene și ascute simțurile. Golește mintea de orice problemă personală. Relaxarea se face în dublu sens: atât cu voi înșivă prin golirea minții de probleme personale, prejudecăți sau tabuuri, cât și cu pacienții prin relaxarea terapeutică. Le vom discuta pe amândouă.
Mintea umană se încarcă cu fel de fel de probleme care ne pot dezorganiza sau bloca activitatea. Înaintea oricărui proces terapeutic, terapeutul trebuie să-și golească mintea de orice problemă, prejudecată, grijă, tabu. Este vital, în procesul terapeutic să facem acest lucru. Exercițiul nu durează mai mult de 5 minute. Astfel, terapeutul stă pe un scaun, cu ochii închiși și gândește: «Bună, Minte. Sunt eu: Mentatul psi. Acum, înaintea oricărui proces terapeutic, îmi golesc mintea de orice problemă, prejudecată, tabu, idee personală sau obsesie care poate să blocheze actul vindecării, actul terapeutic. Nu mai sunt eu, cel cu problemele mele, cu ideile mele. Am scăpat de ele. Acum văd limpede totul, dincolo de materie-spirit. Mă pot focaliza pe problemele celuilalt. Prejudecățile mele nu mai există. Problemele mele personale le-am topit în Marele Tot. Nu mai sunt decât eu, mentatul psi, și pacientul meu. Atât. S-au dus toate problemele mele, s-au dus toate prejudecățile mele și tot ceea ce ar putea bloca procesul terapeutic. Sunt doar eu și el. Mentatul psi și pacientul. Acum deschid ochii și pot să încep actul vindecării. Pot să ascult și să dau sfaturi. Gata. Încep». Și deschideți ochii.
Golirea minții ajută în eficacizarea actului creator și al vindecării. Nu uitați că orice prejudecată, tabu sau problemă personală poate interfera procesul vindecării și îl poate bloca. De asemenea, poate avea loc un transfer personal de la mentat psi la pacient care poate bloca și el procesul vindecării. Pentru a elimina posibilul transfer personal este necesar să ne golim mintea de orice prejudecată, idee personală preconcepută și să ne focalizăm doar pe subiect. Din cuvintele lui vei găsi cheia de a pătrunde în mintea lor. Totul bazat pe ST”.
Maestrul Krill continuă: „Pentru a sublinia încă odată importanța acestui procedeu în actul terapeutic voi mai prezenta un exercițiu de golire a minții de prejudecăți și probleme. Nu aveți voie să judecați oamenii. Iată exercițiul: «Bună, sunt eu, Mentatul psi. O luminiță într-un ocean de apă. Sau poate că nu mai sunt nici luminița într-un ocean de apă, nici mentatul psi. Las să curgă peste mine fiecare frică, angoasă, temere. Fricile nu mai există. Ele curg prin mine. Dincolo de mine nu mai există frică. Ce sunt eu? Nimic. Dar absolut nimic. Ce este omul? Un bulgăre de humă! Ce sunt tabuurile? O frică a societății. Ce sunt prejudecățile? Un blocaj imoral al societății. Eu nu am nicio prejudecată. Pot fi eu cel plin de vicii. Pot fi eu cel care are probleme, pot să vin și eu la consiliere. Las toate prejudecățile în urma mea. Las tabuurile în urma mea. Orice tip de prejudecată. Orice tip de tabu. Toate prejudecățile sexuale le las în urma mea. Pot fi eu cel care merge la femei, pot fi eu cel care merge la bărbați. Pot să mă joc cu corpul meu. Nimic din ce este omenesc nu-mi e străin. Nimic din ce este omenesc nu este rușinos. Dacă aș fi eu în locul lui? Dacă aș avea un fiu homosexual sau o fată lesbiană? Cum aș reacționa? Sau dacă eu aș fi fost homosexual? Ce aș fi făcut? Să las prejudecățile să treacă prin mine. Peste mine. Când au trecut, ele nu mai există. Să eliberăm omul de frici, spaime, temeri. El are dreptul să facă ce vrea cu corpul său atâta timp cât îi respectă pe ceilalți. Poate să bea, poate să facă sex, poate să facă orice. De ce să-l judecăm? Marele Necunoscut nu-l judecă. Spiritele ghola îl judecă. Noi nu. Marele Necunoscut știe natura umană și o acceptă așa cum este ea. Eu mă identific cu problemele lor, cu mintea umană. Nu judec. Dar mai presus de toate îmi golesc mintea de prejudecăți.
Mă uit în mintea mea și nu mai am nicio prejudecată. Nicio problemă. Nu contează că nu am bani, serviciu, că sunt bolnav, că am copii mari. Că am datorii la bancă. Golesc mintea de orice problemă personală. Nu contează că m-a părăsit nevasta, că nu am o nevastă. Că mi-e foame sau frig. Nu contează că mă închin Marelui Necunoscut. Că sunt pur sau nu. Că greșesc. Că am vicii și probleme. Acum le las în urma mea. Nu trebuie să judec pe nimeni. Să nu am niciun orgoliu. Eu nu mai am nicio idee personală. E imoral să judeci. De ce să judeci? De ce să înfig cuțitul în rană? Trebuie să curăț rana. Să o vindec. Pot să am eu problemele lui. De ce să-l judec? Trebuie să-l ajut. Atât. Eu nu sunt mai presus ca el. Eu nu sunt nimic. Eu nu sunt superior lui. Eu sunt doar un suflet creat de univers. Celălalt e și el un suflet. Nu are nicio vină că are o problemă. Problema e a societății, a mediumului, a familiei, a prietenilor. Nu a lui. El e pur, e curat. Trebuie să-l ajut. Să văd în el manifestarea divinității. O flacără vie care arde pentru divinitate. O pecete a Celui Preaînalt. Trebuie să-l ajut. Și el e un om. Un suflet viu creat de divinitate. Îl voi ajuta. Mai presus de toate el este om. Să mă cufund în actul terapeutic. Voi deschide ochii și voi începe. Voi vedea în fața ochilor un om. Mai bun decât mine. Mai inteligent. Nu un om cu probleme sau un om de care să râd. Ci un om puternic. Un luptător care învață din greșelile lui. Din experiența lui de viață. Poate că eu nu aș fi rezistat. M-aș fi prăbușit. Mă voi identifica cu experiența lui de viață. Îl voi ajuta. În câteva secunde voi începe. Gata. Deschid ochii și încep»”.
Maestrul Krill încheie discursul său. Apoi adăugă: „Noi, ca mentați psi, trebuie să ne golim mintea de orice prejudecată, tabu, idee fixă care ar influența procesul terapeutic. Nu avem voie să judecăm pe nimeni. Încercați să construiți împreună cu subiectul totul. De la capăt. Cu dragoste, cu răbdare, cu calm. Cea mai mare greșeală a unui mentat psi este să judece oamenii. Voi nu sunteți mai buni decât alții. Și voi veți putea cădea. Puneți-vă în pielea lor. Jucați jocul de rol. Etica de situație. Nu judecați niciodată oamenii. La sfârșit împărțiți-vă doi câte doi în ka’taa și vorbiți cu partenerele voastre despre prejudecățile voastre. Apoi schimbați rolurile. Ele vorbesc și voi ascultați. Împreună să eliminați orice prejudecată. Începeți!”.
Doi câte doi mentații psi s-au grupat pe păturile de lână și au început exerciții mentale psi de cunoaștere și eliminare a prejudecăților. Printre ei erau și Kar’ell și Illiona. Aceasta este începutul cunoașterii umane. Pregătirea lor nu se oprește aici.

PSIHIC FILE – GOLIREA MINȚII DE PREJUDECĂȚI

La cursurile de psihoterapie studenții învață tehnicile de relaxare, dar și altele menite să ajute terapeutul în procesul de vindecare al pacienților. În rândurile de mai jos vom vorbi de golirea minții de prejudecăți și nonjudecare. Este esențial ca un terapeut să-și golească mintea de orice prejudecată, tabu, idee fixă, idee personală, obsesie sau experiență personală. El trebuie să vindece pacientul cu cuvintele acestuia, antrenându-l activ în actul vindecării. Nonjudecarea este principiul psihoterapeutic prin care psihoterapeutul nu are voie să judece concepțiile pacientului, viciile sale, orientările sexuale, credințele și ideile sale. Dar să prezint două exerciții de curățare a minții de orice problemă personală și orice prejudecată.
În actul terapeutic, terapeutul trebuie să-și golească mintea de orice stres sau problemă personală. El trebuie să se focalizeze doar pe subiect. Terapeutul poate executa acest exercițiu cu cinci minute înaintea procesului terapeutic. El poate spune aceste gânduri care îl ajută să-și golească mintea de probleme. „Bună, sunt eu, sunt terapeutul. Acum gândesc mental. Mă aflu aici și acum. Timpul și spațiul nu mai contează. Contez doar eu și mintea mea. Îmi relaxez mintea. Îmi golesc mintea de orice problemă sau grijă. Serviciul meu nu mai există. Copiii mei nu mai există. Eu nu mai exist. Banii nu mai există. Nu mai am datorii la întreținere. Nu mai am datorii la bănci. Nu mai am rude bolnave. Corpul meu e sănătos. Văd bine. Aud bine. Totul e perfect. Nimeni și nimic nu mă scoate din această stare. Eu sunt ok. Foarte ok. Sănătos. Liniștit. Lipsit de griji. Nu mai am probleme în dragoste. Cu nevasta mă înțeleg bine. Nu mai am probleme cu banii. Nu mă mai stresează vecinii. Eu am o nevastă. Sunt căsătorit și fericit. Ea nu divorțează de mine. Mă iubește. Nu mai am frici și tabuuri. Sunt doar eu. Nu mă interesează politica. Copiii mei s-au realizat. Nu mai am probleme. Au luat toate examenele. Sunt la casa lor. Căsătoriți. Fericiți. Nu le mai port de grijă. Sunt doar eu cu mine. Și sunt fericit. Foarte fericit. Nimeni și nimic nu mă poate scoate din această stare. E atât de bine. Dumnezeu e iubire. Totul e iubire! Acum pot realiza orice. Pot rezolva problemele celorlalți. Vreau. Știu. Sunt om. Să începem”.
Cele două planuri, cel al mentaților psi și psihic file al terapeuților se întrepătrund. Prezintă același lucru. Terapeutul trebuie să-și golească mintea de orice prejudecată. Ele blochează actul terapeutic. Înainte să se întâlnească cu pacientul, terapeutul stă pe un scaun și spune: „Mintea mea va fi golită de orice prejudecată. Eu nu am voie să judec oamenii. Toți oamenii sunt buni, frumoși, curați la suflet. Orice viciu face parte din esența omului. El trăiește cu el. Eu nu am dreptul să judec viciile oamenilor. Pot să facă tot ce vor atâta timp cât nu deranjează pe ceilalți și nu încalcă legea. Omul are dreptul să facă ce vrea cu corpul său. Un bărbat poate să se culce cu mai multe femei sau poate să se culce și cu bărbați. Poate să practice și alte vicii și alte perversiuni sexuale. Eu nu am dreptul să-l judec. O femeie poate să se culce cu mai mulți bărbați sau cu femei. Și bărbatul și femeia pot să aibă amante sau amanți. Totul e relativ. Totul e normal. E normal să te desparți de cineva dacă nu-ți place, bea, e violent sau gelos. E normal să te îndrăgostești de altcineva. Nimic din ce este omenesc nu e rușinos. Omul este liber să facă ce vrea cu corpul lui atâta timp cât nu încalcă legea sau libertatea altora. Nu există păcat pentru omul modern.
Voi elibera omul de orice prejudecată. Dumnezeu l-a făcut liber. Societatea a creat cutumele de frică. Religia a creat tabuurile de frică. Ce a fost ieri anormal, azi e normal. Omul modern este eliberat de prejudecăți. Dumnezeu a creat bărbatul și femeia pentru a se bucura de corpul lor. Să ne golim mintea de prejudecăți. Când voi termina această litanie îmi voi elibera mintea de orice prejudecată, orice tabu. Nu există nimic rușinos, interzis. Decât poate în mintea noastră. Dacă eu aș fi fost homosexual, curvar, bețiv, drogat? Ce aș fi făcut? Dacă eu aș fi avut un fiu homosexual, curvar, bețiv? Ce aș fi făcut? Și eu mă îmbăt. Și eu merg la femei. Nu judec pe nimeni. Dacă eu aș fi avut o fiică lesbiană? Ce aș face? Tabuurile ne închistează mintea, ne omoară voința. Să fim buni și toleranți cu oamenii. Când termin această litanie îmi voi goli mintea de orice prejudecată și voi putea să ascult pe pacientul meu. Eu nu sunt mai bun decât el, mai curat decât el. Și eu sunt tot un om. Și eu greșesc. Să nu judec pe nimeni. Nu am dreptul să judec pe nimeni. Tot ce face el aș fi putut face și eu. Și eu aș fi putut fi în locul lui. După ce îmi voi goli mintea de orice prejudecată îl voi putea ajuta pe pacient”.
Litania de golire a minții umane de prejudecăți trebuie să însoțească actul terapeutic. Un terapeut încorsetat în prejudecăți și tabuuri nu va putea ajuta pe cel de lângă el. Îl va învinovăți și judeca afundându-l în problemele lui.

RĂZVAN GABRIEL GHEORGHE