MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN EUROPA
UE aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecție a mediului din lume. Politica de mediu a UE contribuie la ecologizarea economiei și la protejarea
naturii și a sănătății și calității vieții persoanelor care trăiesc pe teritoriul Uniunii. Protecția mediului și menținerea unei prezențe competitive a UE pe piața mondială pot merge mână în mână, iar politica de mediu poate juca un rol esențial în crearea de locuri de muncă și stimularea investițiilor.
„Creșterea verde” implică elaborarea unor politici integrate care promovează un cadru ecologic durabil . Inovațiile în domeniul mediului pot fi implementate și exportate, consolidând astfel competitivitatea și îmbunătățind calitatea vieții în Europa. Echitatea este esențială în acest sens.
Natura este sistemul nostru de menținere a vieții, de care trebuie să avem grijă. Apa, aerul, habitatele naturale și speciile pe care acestea le adăpostesc sunt resurse comune pe care le protejăm cu ajutorul standardelor comune. Europa depune eforturi pentru a menține aceste resurse naturale și pentru a stopa declinul speciilor și habitatelor pe cale de dispariție.
Apa, poluarea aerului și produsele chimice se numără printre principalele probleme de mediu care îi preocupă pe cetățenii europeni.
Pe măsură ce populația lumii crește și, odată cu aceasta, și numărul persoanelor care locuiesc la oraș, problemele de mediu devin din ce în ce mai stringente. Ca actor global, UE joacă un rol important în demersurile internaționale de promovare a unei dezvoltări durabile în lumea întreagă. De la adoptarea în anii ‘70 a primelor acte legislative din domeniul mediului în Europa, autoritățile publice monitorizează și înregistrează diferite elemente pentru a înțelege problemele și tendințele în materie de mediu. În unele cazuri, chiar și grupurile de cetățeni, cum ar fi ornitologii, au cules date pentru a sprijini conservarea naturii. Legislația UE stabilește în multe cazuri parametri specifici pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în legislație. În prezent, țările europene monitorizează și
raportează cantități semnificative de date comparabile, începând cu gazele cu efect de seră emise în atmosferă și până la ratele de reciclare ale comunelor.
Cunoștințele și înțelegerea problemelor de mediu au crescut treptat, în paralel cu numărul de fluxuri de date cu privire la aspecte specifice. Pe măsură ce cunoștințele noastre s-au dezvoltat, s-au intensificat percepția și înțelegerea noastră asupra legăturilor puternice dintre observațiile tematice și cele sectoriale. În consecință, politicile europene au evoluat, de la o legislație vizând probleme specifice, la pachete mai ample de politici sistemice.
În pofida acestor câștiguri semnificative în ceea ce privește cunoștințele noastre, observațiile și fluxurile de date rămân într-o oarecare măsură fragmentate pe teme, în timp și în spațiu. Aproape toate evaluările pe care le-am publicat în ultimii ani, inclusiv cel mai recent raport privind starea mediului (SOER 2015), evidențiază natura complexă și globală a problemelor esențiale de mediu, precum și interconexiunile dintre acestea. Poluarea aerului nu poate fi înțeleasă fără a ține seama de ce se întâmplă pe sol și în oceane. Dacă ne concentrăm pe un domeniu anumit, există limitări similare.
De exemplu, mii de stații de monitorizare din Europa colectează eșantioane de aer la intervale de timp specifice, analizează și raportează nivelurile de concentrație ale principalilor poluanți atmosferici. Acest flux de date reprezintă un pas important spre o mai bună înțelegere a calității aerului pe care îl respirăm. Dar el rămâne totuși limitat la prelevări specifice, care sunt pe deplin relevante doar în vecinătatea imediată a stației de monitorizare respective.
Calitatea aerului în zonele dintre stațiile de monitorizare a fost, până de curând, relativ necunoscută. Observațiile prin satelit și modelarea computerizată din ce în ce mai precisă a volumelor mari de date (Big Data) schimbă această realitate – și nu numai pentru monitorizarea calității aerului.
Uniunea Europeană investește în observarea Pământului prin Programul Copernicus, care implică nu numai imagistică de înaltă rezoluție prin satelit, ci și observații in-situ culese prin senzori amplasați pe pământ și în sol, baloane meteorologice, geamanduri și senzori oceanici de adâncime, de exemplu. Sateliții Copernicus pot monitoriza și transmite un spectru larg de date de observare a pământului, de la compoziția chimică a atmosferei la modificările vegetației în perioada de creștere. Toate datele și informațiile produsele de Copernicus sunt accesibile online și gratuit. Copernicus este organizat în jurul a șase servicii: atmosfera, mediul marin, mediul terestru, schimbările climatice, gestionarea situațiilor de urgență, precum și securitatea. Comisia Europeană răspunde de coordonarea globală, iar implementarea serviciilor esențiale individuale implică toți actorii principali din Europa implicați în procesul de observare a Pământului.
Începând cu anul 2012, Agenția Europeană de Mediu coordonează componentele paneuropene și locale ale serviciului de monitorizare terestră, sprijinind aplicații într-o serie de domenii, cum ar fi amenajarea spațiului, gestionarea pădurilor, gestionarea apei, conservarea naturii și agricultura. De asemenea, AEM coordonează componenta in-situ a programului Copernicus pentru toate serviciile de bază.
Potențialul a ceea ce putem obține împreună cu ajutorul acestor date este imens. Prin combinarea unui număr tot mai mare de seturi de date, putem înțelege mai bine ce se întâmplă, unde, de ce se întâmplă, precum și cine și cum va fi afectat. Imaginați-vă o monitorizare a modificărilor cantităților de apă din întreaga Europă, detaliată pe suprafețe de 10 pe 10 metri, sau modul în care va fi afectată producția agricolă vegetală pe termen scurt și pe termen lung luând în calcul efectele schimbărilor climatice. Indicele calității aerului, care conține date de ultimă oră, ar putea fi dezvoltat în continuare pentru a include proiecții exacte privind calitatea aerului, luând în calcul schimbări de vânt sau alte fenomene meteorologice. Comisia Europeană (CE) a lansat în 2016 un nou mecanism de evaluare a implementării legislației de mediu a Uniunii Europene (UE) în statele membre și a elaborat, pentru fiecare țară, un raport privind stadiul implementării acquis-ului de mediu al UE – Environmental Implementation Review, EIR.
Un astfel de raport se elaborează din doi în doi ani și are ca scop o mai bună implementare a legislației de mediu a UE și o mai bună conștientizare și implicare a publicului în problemele privind mediu. Aceste rapoarte nu vor înlocui instrumentele specifice pentru controlul respectării obligațiilor de mediu prevăzute în dreptul Uniunii Europene.
Principalele provocări au fost selectate luând în considerare anumiți factori, cum ar fi importanța sau gravitatea problemelor de punere în aplicare a politicilor de mediu, posibilul impact al nerespectării obligațiilor de mediu asupra calității vieții cetățenilor, distanța față de obiective și implicațiile financiare.
Obiectivul României este de a împărtăși aceste cunoștințe mai detaliate, precise și prompte cu autoritățile și cetățenii din întreaga Europă și de a contribui la îmbunătățirea sănătății europenilor și a mediului înconjurător european.
MARIA PETRESCU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro