Cultură românească autentică – Reșița – 27.08.2018

Cultură românească autentică

Reșița este cel mai vechi centru siderurgic al României și al doilea ca mărime, având peste 80.000 de locuitori, fiind împărțit în orașul vechi și Govândari, construit după 1965.
Cu aceste câteva elemente, am străbătut România de la est la vest, pe ambele relații aproape 1000 de km, cum spun localnicii: „drumul morții”, din cauza stării precare a șoselelor, precum se știe, spre a participa la o manifestare culturală ce avea să se dovedească ulterior de excepție.
Invitația a fost adresată Fundației Literar-Istorice „Stoika” de către domnul doctor Romeo Traian Dumitrescu, un eminent om de cultură, un adevărat român, un mecena, care adună lună de lună personalități marcante, din toate domeniile vieții artistice, economice, medicale, istorice, militare și lista este lungă, punând în același creuzet cultural tot atâtea figuri emblematice spre a dezvălui asistenței experiențele lor de viață, profesionalismul, către un auditoriu preponderent tânăr, sub cupola CENACOLO.
Pentru început, am fost invitat la un interviu – subsemnatul și secretara literară a Fundației, cale de un sfert de oră, pentru TV – Banat TV, spre a explica rostul nostru în acel mediu elevat. Greu de concentrat o activitate complexă a Fundației noastre, dar cred că pe telespectatorii zonali nu i-am dezamăgit.
Debutul propriu-zis a fost marcat așa cum se cuvine de o rugăciune către Tatăl Nostru Ceresc, să ne apere și să ne lumineze calea către cunoaștere și adevăr.
Apoi, dirijorul manifestării, Romeo Traian Dumitrescu a dat startul cu prezentarea de către Mihai Vintilă a expoziției de pictură naivă, sub titlul „Memoria șevaletului”, ale cărei exponate sunt răspândite din Japonia spre SUA și în marile colecții ale Europei.
Istoricul Ioan Birta a prezentat manuscrise și piese rare (unicat) din perioada 1120-1696; una dintre ele consemnează în grafie latină și apoi în grai românesc un episod din secolul al XV-lea, cu mult înaintea grafiei chirilice.
Am adus în atenția auditoriului personalitatea fabuloasă a străbunicului meu patern, Ștefan Stoika de Alzo Venicze, nobil care s-a implicat în consolidarea statalității Munteniei, până la Mica Unire de la 1859 și după. Doina Bârcă – secretara literară a Fundației a prezentat preocupările noastre în domeniul literar, de promovare a culturii precum și revista „Independența Română – Independența prin cultură”.
Profesor Dan Liuț, Directorul Casei de Cultură Bocșa, a recitat și cântat în grai neaoș bănățean. „Doctorul” a interpretat la vioară, împreună cu Rozalia Pataki la harpă, o suită de lucrări din Enescu, Mozart, etc.
Surpriza serii a reprezentat-o interpretarea în premieră a unor compoziții proprii „exportate” în Germania – „Mitul lui Zamolxe” ori „Moartea Regelui Dac”, cu o profundă încărcătură emoțională.
Domnul General de Brigadă (r), ing. Adrian Marinescu a oferit Fundației volumul „Tunurile Reșiței – O istorie fierbinte”, alături de o emoționantă prezentare a revistei noastre și a subsemnatului, cu mențiunea că deține, din distribuție, toate numerele „Independenței Române”.
Ca ultim deținător al secretelor de fabricație a armelor românești din acea zonă, volumul arătat are ca pildă diriguitoare vorbele Generalului de Armată Vasile Rudeanu, care în anul 1935 arăta: „O țară care dispune de ceea ce este necesar pentru a-și crea un potențial de război și nu o face comite cea mai gravă eroare de apărare națională”.
Doamna Arhitect Ioana Mihăiescu prezintă eforturile sale pentru realizarea unor obiective turistice (Herculane) și altele, dar nerealizate din cauza nepăsării autorităților centrale ale statului român.
Au urmat discuții ale participanților, peste 40, menite a consolida viitoare parteneriate culturale.
Această deplasare nu ar fi fost posibilă dacă nu s-ar fi implicat fiul meu, Dragoș Stoica, membru fondator al Fundației, susținător fervent al tuturor acțiunilor pe care le întreprindem.
Mulțumind gazdei, doctorul Romeo Traian Dumitrescu, pentru ospitalitatea de care a dat dovadă, s-a convenit totodată pentru continuarea colaborării în plan cultural.

Florian Laurențiu Stoica