ASPECTE RELEVANTE PRIVIND FURTUL DE
IDENTITATE ȘI VICTIMELE ACESTUI FLAGEL
Trăim vremuri complexe, în care știința și tehnica au luat o amploare nemaiîntâlnită, informatizarea și computerul fiind prezente în toate sferele vieții publice.
Numai că utilitatea și necesitatea tehnicii de calcul a sistemelor moderne de plăți și operațiuni financiare au și un efect negativ: apariția și dezvoltarea criminalității în legătură cu aceste domenii, furtul de identitate fiind unul dintre cele mai răspândite și dăunătoare fenomene caracteristice societății actuale.
Acest material a fost conceput pentru a ajuta oamenii – vicitme actuale sau potențiale – să înțeleagă mai bine necesitatea protejării identității fiecăruia. Majoritatea victimelor furtului de identitate nu cunosc modul în care infractorii au obținut informații despre acestea și, în plus, față de pierderile materiale suferite, victimele furtului de identitate suportă și o serie de consecințe financiare și juridice nefaste: plătesc dobânzi mai mari pe cardurile de credit, alteori cardurile de credit au fost respinse de la solicitarea unor împrumuturi, dificultăți în procesele juridice etc.
Am încercat să prezint unele aspecte tipice fenomenului numit clasic în literatura de specialitate „Furt de identitate” („Identity Theft”), care, în zilele noastre, pe plan mondial, a căpătat dimensiuni fără precedent, întâlnit fiind atât în țările dezvoltate economic cât și în celelalte. De exemplu, în SUA, un studiu recent efectuat de Biroul de Statistică pe probleme de justiție a relevat un număr imens (peste 20 de milioane) de victime ale furtului de identitate, reclamațiile crescând exponențial în ultimul timp, cifrele devenind alarmante.
Pentru România, țară membră a Uniunii Europene și NATO, specialiștii arată că incidentele cibernetice sunt numeroase, adesea ținute la secret, clienții și factorii de decizie nefiind întotdeauna la curent cu frecvența, impactul și cauzele atacurilor. S-au constatat și lacune în reglementarea raportării incidentelor atât la nivel național cât și al UE. Ca atare, se poate spune că, la nivel global, există un grad ridicat de risc, tot mai înalt, datorat creșterii amenințărilor ciberneticie, în care e inclus și furtul de identitate.
Sub aspect conceptual, furtul de identitate este reglementat diferit în legislația statelor lumii, în unele ca infracțiune distinctă, în altele asimilate fie faptelor contra patrimoniului (furt, înșelăciune), fie fraudelor informatice. Și urmărirea penală și tragerea la răspundere a făptuitorilor, dificilă și complicată, diferă de la țară la țară, în raport cu particularitățile cazului.
Victimele furtului de identitate, de o largă diversitate, sunt instituții financiar-bancare, societăți de asigurări (de viață, de sănătate, de bunuri), agenții imobiliare, magazine, hoteluri, benzinării, cazinouri, cluburi, restaurante, firme de prestări servicii, instituții de învățământ, persoane fizice etc. Practic, orice persoană poate deveni victima furtului de identitate, inclusiv nou-născuții și decedații (mai exact, urmașii lor). Răufăcătorii urmăresc cu atenție persoanele vizate, speculând orice oportunitate. Culeg informații despre acestea și profită inclusiv de faptul că, inițial, posesorii datelor sustrase, adesea, nu-și iau măsuri de protecție (care reclamă cheltuieli suplimentare), iar post-factum ezită să sesizeze autoritățile abilitate pentru demararea investigațiilor. De cele mai multe ori, datele lor personale sunt folosite pentru înșelarea altora, iar în caz pretabil, se legitimează cu datele false furate, sustrăgându-se astfel de la răspundere.
Furtul de identitate e considerat o dublă crimă, întrucât afectează, de regulă, două categorii: persoana căreia i-a fost sustrasă identitatea și mediul de afaceri, furat prin folosirea identității false, plus știrbirea credibilității.
Dintre cele mai cunoscute și uzitate modalități de sustragere a datelor de identitate enumerăm:
– virusarea computerelor cu programe de tip „keylogger”, care memorează tot ce introduce operatorul și transmit infractorului datele;
– obținerea neautorizată de date și acte privitoare la tranzacții comerciale, imobiliare, bancare;
– furtul actelor personale (carte de identitate, pașaport, permis de conducere) urmat de falsificare și folosire frauduloasă;
– clonarea cardurilor („skimming”);
– furtul din cutiile poștale de diverse acte;
– furtul de date cu caracter personal din evidențele publice ale Primăriilor și altor autorități (certificate de naștere sau căsătorie, liste electorale, alte acte ce conțin nume, prenume, adresă, data și locul nașterii, cazier etc).
Aceste moduri de operare „clasice” pot fi oriunde comise, indiferent unde se găsește victima la momentul furtului de identitate.
Sunt vizate cu predilecție persoane vârstnice, vulnerabile, neștiutoare, care nu observă sau nu reclamă imediat furtul. Unele victime sunt după un timp din nou ținta infractorilor, mai ales prin folosirea cardurilor de credit existente sau conturi create de făptuitori pe numele persoanelor vătămate, folosind abuziv datele de identitate sustrase de la ele tocmai pentru a face credite și împrumuturi bancare în numele lor. De regulă, când victimele constată furturile, nu știu cine sunt autorii sau au date inexacte despre ei, ceea ce îngreunează ancheta. Referitor la relația infractor-victimă, a rezultat din analiza fenomenului că în numeroase cazuri acestea se cunosc, fără însă ca victimele să bănuiască sustragerea identității lor și folosirea ei ilicită. Adesea, făptuitorii erau din familie, vecini, colegi, anturaj, apropiați, cunoscând situația concretă. Consecințele furtului de identitate sunt dezastruoase pentru victime, deoarece, pe lângă pagubele materiale considerabile, suferă deseori și traume psihice, morale și emoționale, la care se adaugă și costurile cu investigațiile (avocați, taxe judiciare), timp și nervi consumați.
Din toate aceste considerente, fiecare cetățean trebuie să-și ia propriile măsuri de precauție, iar cea mai importantă este vigilența, adică mai puțină încredere în „binevoitori” avizi de bani pe orice căi.
Fenomenul furtului de identitate este în plin avânt, nu doar în România, motiv pentru care toate i nstituțiile publice și oamenii corecți trebuie să-și dea mâna în prevenirea și combaterea sa, până ce nu e prea târziu.
CĂTĂLIN TOADER
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro