ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM-MUZICA / IN MEMORIAM CĂLIN CĂLIMAN – FILMUL, MON AMOUR!

IN MEMORIAM CĂLIN CĂLIMAN – FILMUL, MON AMOUR!

IN MEMORIAM CĂLIN CĂLIMAN
FILMUL, MON AMOUR!

Până în anul 1985, când m-am pensionat, am lucrat la Televiziune unde am înființat o documentare de Film și TV; în această calitate aveam legături de colaborare cu Arhiva de Film, unde lucra și Dana Duma, pe care am cunoscut-o și apreciat-o de la bun început. Ca membră a ACIN (UCIN-ul actual), participam la întâlnirile secției de critică ce se țineau regulat, ca să dezbată diverse teme, și Cinematograful Studio, proprietatea Uniunii, era locul de întâlnire al membrilor Asociației/ Uniunii. În fiecare săptămână aveau loc vizionări, prilej al celor din lumea filmului să se întâlnească și să formeze o adevărată comunitate. La o asemenea vizionare l-am văzut pentru prima dată pe Călin Căliman, care
și-a făcut apariția împreună cu Dana Duma, soția lui. Această pereche mi-a făcut o impresie de neuitat, părea că pentru o clipă aș fi deschis o carte de basme și din paginile ei s-ar fi materializat un Făt-Frumos cu Ileana Cosânzeana, sau un fecior al Vrâncioaiei… Statura lui impozantă, pletele lungi, chipul inteligent, atrăgător și blând; erau două ființe de lumină, una dintre cele mai potrivite perechi care mi-a fost dat să văd, și așa a rămas în memoria mea și va rămâne cât voi trăi.
Este greu să vorbești despre un om atât de complex. Critic de film, ziarist, profesor, autor a numeroase și prestigioase cărți. Absolvent al Facultății de Filologie (limba și literatura română) completată după aceea cu IATC, secția de teatrologie, filmologie, Călin Căliman a iubit cu adevărat filmul românesc și și-a închinat întreaga viață acestei iubiri de netăgăduit. La cei aproape 83 de ani pe care-i avea când ne-a părăsit, putea să mai adauge încă pe atâția și, sunt convinsă, ar fi avut ce spune oricât ar fi trăit.
Redactor din 1959 la revista Contemporanul, unde s-a ocupat de sectorul cinematografic, Mister Contemporanul, cum l-a numit Aura Cristi. De-a lungul vremii a scris peste 6.000 de articole în diferite cotidiene și reviste de cultură (în afară de Contemporanul, Teatrul, Ideea europeană, Noul cinema, Caiete critice ș.a.). Redactor șef la revista Cinema. În anii ‘60-‘70 a susținut o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat peste 4 decenii la emisiunile culturale ale radiodifuziunii române.
Figurează printre membrii fondatori ai ATM (Asociația Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale). Membru UCIN, unde, ani de-a rândul, a făcut parte din Consiliul de Conducere.
A susținut cursuri de istoria filmului: la IATC, la Universitatea Columna, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, la Universitatea Hyperion (cadru didactic asociat din 1997). A făcut parte din numeroase jurii la Festivalurile cinematografice din țară și din străinătate.
În anul 1985, Uniunea Cineaștilor i-a conferit Premiul pentru critică cinematografică, „pentru îndelunga sa activitate în promovarea filmului românesc”. Istoria filmului românesc, a cărei a treia ediție a apărut în 2017, a fost distinsă cu Premiul criticilor de film (2001), pentru carte de film.
Cărțile lui Călin Căliman sunt adevărate enciclopedii, scrise cu grijă și responsabilitate și profesionalism, grăitoare în acest sens este nota, de la sfârșitul cuvântului introductiv, numită de el Argument al Istoriei filmului româmesc: „P.S. (pentru ediția actuală). Din mai multe motive, o ediție a treia a volumului «Istoria filmului româmnesc» mi se pare binevenită, ba chiar necesară.
Întâi, pentru a fi corectate câteva dintre erorile (aproape inerente) primelor două ediții, apoi, pentru a reconsidera unele afirmații din edițiile anterioare, în sfârșit, pentru a aduce cercetarea istoriei filmului românesc până în prezentul imediat, mai ales fiindcă în ultimii ani s-au petrecut evenimente primordiale în spațiul cinematografiei naționale, prin apariția unor filme de valoare ieșită din comun (precum filmul lui Cristi Puiu, Sieranevada) și prin recunoașteri internaționale de o intensitate fără precedent”.
În articolul critic al lui Călin Căliman, Ce mai face domnișoara Nastasia?, evocând emoția artiștilor revăzându-se după jumătate de veac, prezintă și cineclubul revistei „Film”. Cineclubul revistei „Film”, de la Cinemateca Română, este consacrat redescoperirii unor filme româneşti.
Acest cineclub cu manifestări lunare, iniţiat în ianuarie 2015, a ajuns la ediţia a 16-a şi constă în proiecţii speciale cu filme româneşti reprezentative, prezentate în copii noi sau restaurate, cineclubul fiind organizat de Arhiva Naţională de Filme, în colaborare cu revista „Film”, publicaţie trimestrială a Uniunii Cineaştilor din România. „Şi acest spectacol, la care am avut bucuria şi onoarea de a participa, împreună cu protagoniştii filmului /…/ Ion Dichiseanu, Vulpaşin şi Anca Irina Ionescu, o Domnişoară Nastasia regăsită, şi-au adus aminte de multe întâmplări din zilele filmărilor prin Pantelimonul de odinioară, i-au evocat cu emoţie pe regizorul-scriitor Francisc Munteanu, pe membrii echipei de filmare, şi pe actorii din distribuţie”.
Scriind despre Croaziera lui Danieluc, film pe care-l considera un „vârf de lance”, se întreabă cum a putut trece de cenzură un asemenea film, „o radiografie a societății totalitare”, un „semnal de alarmă” privind consecințele dezastruoase pe care le poate avea un regim dictatorial în planul vieții social-politice, în realitatea de fiecare zi.
În curând va apărea în librării cartea Călin Căliman. Filmul mon amour (Editura Ideea Europeană) care conține o seamă de mărtrurii și evocări ale celor care l-au cunoscut și iubit. Iată câteva spicuiri: După cum îl caracterizează Titus Vîjeu în Călin file de poveste… el a fost „un apărător (al filmului) din linia faimoșilor cavaleri «sans peur et sans reproche».
Laurențiu Damian în Călin Căliman – un portret subiectiv își exprimă regretul că nu a apucat să-i împărtășească părerile bune pe care le avea despre acest om, pe care-l numește „patriarhul criticii filmului româmnesc”.

BEATRICE KISELEFF

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Marin Moraru-Un actor inconfundabil

Marin Moraru s-a născut la 31 ianuarie 1937 în București într-o familie modestă. După ce …

Manole Marcus-Un regizor atipic

Manole Marcus s-a născut la 8 ianuarie 1928 în București, într-o familie de etnie evreiască. …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: