ACASĂ / ARTICOLE / RESTITUIRI / ZIUA ÎNVIERII

ZIUA ÎNVIERII

ZIUA ÎNVIERII

În istoria neamului românesc ziua de 1 Decembrie 1918 va fi cea mai sfântă și mai măreață zi, din câte a pomenit poporul românesc, care stăpânește aceste meleaguri.
În această minunată zi s-a înfăptuit dorul de veacuri al moșilor și strămoșilor noștri. În această zi s-a proclamat în prezența delegaților întregului pământ românesc unirea politică a tuturor Românilor într-un singur stat. Națiunea română din Ardeal, Bănat și Ungaria a rupt în cetatea istorică a lui Mihai Viteazul și a martirilor Horia, Cloșca și Crișan cătușele robiei de veacuri ale sufletului românesc, și a declarat prin rostul celor peste 100.000 fii ai săi, că se deslipește pe vecie de Țara ungurească și se încheagă împreună cu ceilalți Români de pretutindeni într-un singur stat, în România – mare.
Emoții sfinte au fulgerat în ameaza zilei de 1 Decemvrie 1918 inimile celor 15 milioane de Români, emoții, pe cari pana nu le poate reda. Numai noi, cari am fost târâți în temniți, bătuți și scuipați de purtătorii penelor de cocoși; noi, cari am fost lipsiți de graiul nostru strămoșesc în școalele zidite din sudoarea feței noastre; noi, cari am fost judecați să rostim și Tatăl nostru în altă limbă; noi, cari am văzut comisarii guvernului în soboarele noastre bisericești; noi, cari am fost lipsiți de dreptul de a cumpăra un petec de pământ, de dreptul de a-ne alege liber reprezentanții în corporațiile comunale, comitatense și în parlamentul țării… numai noi simțim cu adevărat, după atâtea dureri amare și după atâtea jertfe, marea prefacere a sufletului nostru.
Slavă Ție, mărită zi a Învierii, în care națiunea românească călcând moartea a înviat din morți! Slavă vouă dorobanților eroi, cari v-ați dat sângele pentru învierea noastră! România mare va fi de acum înainte țara tuturor acelora, cari vorbesc și se roagă lui Dumnezeu în aceeaș limbă românească, cari poartă același port românesc și cari sunt pătrunși de același gând și sentimente românești. România-mare va fi însă și țara acelor neamuri resfirate între noi, cari deosebesc de noi, ce e drept, în limbă și în lege, dar pe cari îi va încălzi deopotrivă ca și pe noi soarele dreptății naționale. Renăscuți, înviați, începem o nouă pagină în istoria lumii.
Voința noastră națională nu mai este îngrădită. Drept aceea să străduim, ca manifestările ei să fie în consonanță deplină cu așteptările ce le leagă de noi popoarele culte din apus, cari neau reînviat. Să înceteze deci adunările, consfătuirile, veselia, certele și vorbele multe, iar locul lor să-l ieie munca…, sfânta muncă. Marea adunare națională dela Alba-Iulia a decretat prin glasul celor o sută de mii de Români alipirea pe vecie a Ardealului, Banatului și a teritoriului locuit de Românii din țara ungurească la România prin următoarea

HOTĂRÎRE:

Adunarea națională a tuturor Românilor din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918 decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Bănatul, cuprins între râurile Murăș, Tisa și Dunăre.
II. Adunarea națională rezervă teritoriile susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea națională proclamă următoarele:
1.Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2.Egala îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
3.Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4.Desăvârșită libertate de presă, asociare și întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omenești.
5.Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. Înbaza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i-se va face posibil țăranului să-și creieze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât, cât să o poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de o altă parte potențarea producțiunii.
6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleași drepturi și avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.
IV. Adunarea națională dă espresiune dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
V. Românii adunați în această adunare națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul monarhiei Austro-Ungare și uniți cu țara mamă România.
VI. Adunarea națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aci în monarhia Austro- Ungară, anumite națiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă și ruteană și hotărește ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.
VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunilor române.
VIII. Adunarea națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea din ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Bănat și Țara-Ungurească adunarea națională hotărește instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile, pe cari le va afla necesare în interesul națiunei.

Articol publicat de ziarul Lumina, în numărul 46, din data de 22 Noiembrie (5 Decembrie) 1918

LA ARME!
Veniți viteji apărători ai țării!
Veniți că sfânta zi a răsărit:
E ziua mare a reînălțării
Drapelul de gloanțe zdrențuit!
Veniți din toate unghiurile zării
Să cucerim ce-avem de cucerit!
La arme cei de-un sânge și de-o lege!
La arme pentru Neam și pentru Rege!
Când Patria ne chiamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s’alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!
Ce credeți voi, noroade nesătule,
Că nu ne poartă grijă Cel-de-sus?
N’am înfruntat noi năvăliri destule
Din Miază-Noapte, Răsărit și-Apus?
Adună-ți, Rege, oștile și du-le
La biruință-așa cum le-ai mai sus!
La arme ce-i de un sânge și de-o lege!
La arme pentru Neam și pentru Rege!
Când Patria ne chiamă sub drapel,
Datori sunt toți ei s’alerge,
Să-l apere să moară pentru el!
Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume
În cartea gloriosului trecut:
Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume –
Dar până când mai stau Carpații scut,
Acel ce ne va șterge de pe lume,
Să șție toți, că încă nu-i născut!
La arme ce-i de un sânge și de-o lege!
La arme pentru Neam și pentru Rege!
Când Patria ne chiamă sub drapel,
Datori sunt toți ei s’alerge,
Să-l apere să moară pentru el!
Să știe toți că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit
Și-i scris în cartea celor viitoare
Că va să vină ceasul preamărit
Când mândru străluci-va ‘ntre popoare
Ca soarele aici, în Răsărit!
La arme cei de-un sânge și de-o lege!
La arme pentru Neam și pentru Rege!
Când Patria ne chiamă sub drapel,
Datori sunt toți copiii ei s’alerge,
Să-l apere, să moară pentru el!

ST. O. IOSIF
Din același ziar

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Nicolae Crevedia poet al Câmpiei Dunărene

În 2020 documentându-mă despre Monumentul eroilor din Comuna Crevedia, printre multe alte aspecte am găsit …

Societatea Istorică Iuliu Barasch

Nicolae Bălcescu scria prof. univ. dr. Nichita Adăniloaie în Societății de Științe din România publicată …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: