MAGIA TÂRGURILOR DE IARNA ROMANEȘTI

MAGIA TÂRGURILOR DE IARNA ROMANEȘTI

Luna decembrie, numită și „luna cadourilor”, marchează începutul iernii calendaristice, încărcată fiind de spiritul sărbătorilor religioase precum Sfântul Nicolae, Crăciunul, iar apoi Anul Nou, fiecare, prilej de bucurii, petreceri și întâlniri cu apropiații, într-o atmosferă magică, prietenoasă, specifică acestor vremuri.
Potrivit tradițiilor strămoșești, sărbătorile de Crăciun se concretizează în împodobirea bradului, așteptarea Moșului cu daruri, colinde și, mai ales, târguri de iarnă organizate de comunitățile locale spre delectare și exprimare a simțămintelor.
Ca și în alte state europene, unde tradiția datează de mulți ani, și în România, sărbătorile iernii se reflectă în organizarea târgurilor și piețelor de Crăciun, în care, deopotrivă, autoritățile și protagoniștii se întrec în atragerea participanților, dornici de distracție și cheltuială. Desigur, târgurile și piețele
de Crăciun au o tentă mai
degrabă comercială, dar nici 
elementul spiritual nu este
de neglijat, ele constituind
prilej de valorificare
a tradițiilor culturale
românești prin manifestări 
artistice deosebite.
În vremea comunistă,
sărbătoarea Nașterii
Domnului era oficial trecută
sub tăcere, fiind considerată
o zi „lucrătoare” ca oricare
 alta, Moș Crăciun a fost
înlocuit cu „Moș Gerilă”,
bradul de Crăciun cu 
„Pomul de iarnă”, colindele
 tradiționale cu plugușorul
 „militant”, iar propaganda de partid a născocit sintagma „Sărbătorile de iarnă”, care includeau, exclusiv, Ziua Republicii (30 decembrie) și „Revelionul”, ce culmina cu discursul de Anul Nou al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Pe perioada vacanței de iarnă a școlarilor, funcționau „Orășelele Copiilor”, amenajate fără gust, pe spații restrânse, cu „economie” de lumină și culoare, lipsite de atracțiile specifice (doar un „brad” metalic, ornat cu ambalaje de carton), în care nu se găsea mai nimic, asta însă și pentru că autoritățile nu agreau adunarea multor oameni la un loc.

După Revoluția din decembrie 1989, tradițiile românești au renăscut, iar sărbătoarea Crăciunului a fost repusă în drepturile legitime, românii bucurându-se acum din plin de toate ingredientele acestei sărbători. Iar după 2007, luând exemplul statelor europene, târgurile de Crăciun au pătruns și în România, astfel că, astăzi, avem asemenea evenimente în toată țara.
În prezent, unele Târguri de Crăciun din România rivalizează cu cele din Germania (München, Nürnberg, Berlin etc), Strasbourg, Praga sau Viena (unde, în 2007, subsemnatul, ademenit de reclama că aici se petrece cel mai frumos Weinacht din lume, în loc de muzică tradițională germană, valsuri sau piese de Mozart, așa cum ni s-a promis atât în Piața de Crăciun, din fața Primăriei vieneze cât și la un local faimos și scump, în seara de 25 decembrie, am avut parte – printre „aurolaci”, „boschetari” și cerșători – de manele dâmbovițene, precum „Dușmanii îmi poartă pică” sau „Aș da zile de la mine”, cântate de „balaoacheși” locali ori „migratori”).
Numitorul comun al târgurilor de Crăciun din România îl reprezintă atmosfera festivă dată de bradul împodobit, iluminatul feeric, spectacolele muzical- coregrafice, vinul fiert, turta dulce, căsuțele decorate și forfota mulțimii de oameni, amatori de petrecere și voie bună. 
Indiscutabil, cel mai spațios și spectaculos târg de iarnă din România este „Târgul de Crăciun București 2018” (numit anii trecuți „Bucharest Christmas Market”), organizat în Piața Constituției în perioada 30 noiembrie-26 decembrie a.c, deschis zilnic între orele 10:00 și 22:00. Târgul conține peste 100 de chioșcuri și căsuțe de lemn, de unde se pot cumpăra produse alimentare și meșteșugărești, jucării, ormanente, podoabe, obiecte de artă, vestimentație etc, toate exprimând talentul, creativitatea și tradiția populară românească. Pe scenă, au fost programate reprezentații artistice ale unor îndrăgiți cântăreți, instrumentiști și dansatori români, iar dacă mai adăugăm și bradul gigantic, luminițe, căsuța lui „Moș Crăciun”, patinoarul și celălalte atracții magice, ne putem închipui frumusețea acestui târg.

Următorul obiectiv vizat este Târgul de Crăciun de la Brașov, organizat de obicei în Piața Sfatului, anul acesta în perioada 1 decembrie 2018-13 ianuarie 2019, sub genericul „Brașovul, oraș de poveste”. Aici, la fel ca-n orașele „înfrățite” Linz din Austria și Nürnberg din Germania, vizitatorii târgului sunt așteptați cu căsuțele din lemn tip „kronstadt”, cu gustări și băuturi tradiționale, cu produse de artizanat, cu reperezentații artistice și multe surprize. În continuare, mergem la Sibiu, actuala „Capitală Culturală Europeană”, unde, în 2007 (pe când primar era Klaus Iohannis) a avut loc primul Târg de Crăciun (în accepțiunea sa modestă) din România.
În Sibiu, Târgul de Crăciun se desfășoară în perioada 16 noiembrie 2018 – 3 ianuarie 2019 în Piața Mare, nu departe de Muzeul Brukenthal și „Podul Minciunilor”, incluzând căsuțe și rulote (unde se vând plăcinte, pizza, kürtöș, cârnați, cocktailuri, vin fiert ș.a.), Atelierul lui Moș Crăciun, Parcul de distracții, plasa de lumini – prima de acest fel din România și numeroase surprize.
Prin amploarea sa, modul de organizare și buna mediatizare, Târgul de Crăciun de la Sibiu se bucură de aprecierea unui mare număr de turiști români și străini, care-l vizitează an de an, fiind cel mai cunoscut din țară și menționat pe harta europeană a Piețelor de Crăciun, situându-se pe locuri fruntașe în topurile de gen.
De aici, pașii ne poartă spre Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția din decembrie 1989 și, pe unul din „locurile fierbinți”, Piața Victoriei (fosta Piața Operei), în perioada 1 decembrie 2018-6 ianuarie 2019 se organizează Târgul de Crăciun, ajuns la cea de-a XII-a ediție.
Ca și în anii trecuți, organizatorii au pregătit bunătăți tradiționale, turtă dulce, vin fiert, colaci secuiești, ciocolată de casă, lucruri de artizanat și hand-made, perdeaua de lumini care acoperă piața și numeroase surprize. Noutatea absolută a târgului din acest an o constituie culoarea albă a căsuțelor, care ne duce cu gândul la „Albă ca Zăpada” și iarna de poveste ce ne așteaptă.
Și la Oradea se organizează un Târg de Crăciun atractiv, care, anul acesta, se desfășoară în perioada 6-31 decembrie în Piața Unirii din centrul orașului, într-un decor de basm, care-și propune aducerea magiei sărbătorilor de iarnă în inimile bihorenilor și ale oaspeților. Pe lângă mâncărurile și băuturile grozave, antreul și voia bună specifică, gazdele au pregătit numeroase surprize, principalele atracții fiind Atelierul lui Moș Crăciun, Patinoarul, proiecțiile luminoase pe clădirile din jur și un program artistic incendiar.
Târguri și piețele de Crăciun admirabile pot fi întâlnite și în alte orașe transilvane, precum Cluj-Napoca, Arad, Deva etc, dar călătoria noastră virtuală ne duce în Moldova lui Ștefan, unde tradițiile și obiceiurile populare din strămoși sunt vii și bine păstrate, iar de sărbători, se manifestă din belșug.
La Suceava, Târgul de Crăciun are loc în perioada 1 decembrie 2018-13 ianuarie 2019 pe esplanada din fața Casei de Cultură, cu elementele specifice: bucatele tradiționale, produse meșteșugărești, colinde, lumini, țuică etc.
De precizat că, în paralel, se desfășoară în tot județul Festivalul „Crăciun în Bucovina”, care cuprinde spectacole de Crăciun și Anul Nou, atât pe „stil nou”, cât și „de rit vechi”, într-o deplină armonie și comuniune între toți participanții, fiecare prezentând cântecele, dansurile și portretul specific în cadrul Paradei măștilor și a costumelor populare. Ospitalitatea molovenească este la ea acasă și nu te poți abține de la delicioasele sărmăluțe cu mămăliguță, „poale-n brâu” sau cozonacii cu multă nucă, toate stropite cu „Busuioacă de Bohotin”, într-o atmosferă sărbătorească inconfundabilă.
Un alt județ neîntrecut în petrecerea sărbătorilor este Neamț. Târgul de Crăciun de la Piatra Neamț se desfășoară între 8 decembrie 2018 și 5 ianuarie 2019, în Curtea Domnească din centrul municipiului, într-un decor de poveste, în care nu lipsesc bucatele alese și băuturile ispititoare, produsele de artizanat și buna dispoziție întreținute și de momentele artistice prezentate pe scena din apropierea „Turnului lui Ștefan”.

Este de subliniat că deviza târgului nemțean „Dăruiește iubire de Crăciun” are o semnificație emoționantă, toți participanții fiind îndemnați – așa cum o face mereu și măiastra artistă Draga Olteanu-Matei, locuitoare de onoare a urbei – să-i ajute pe cei în suferință, cu o pâine, o haină sau măcar cu o vorbă bună!
Târgurile de iarnă moldovenești poartă amprenta bâlciurilor de odinioară, unde activitatea comercială se împletește cu cea artistică, în care soliști, formații și fanfare locale se întrec în cântece, dansuri, colinde și momente umoristice, spre bucuria și delectarea celor prezenți.
România este în perioada premergătoare și concomitentă Crăciunului, plină de târguri de iarnă magice, captivante, multe concurându-le pe cele din Europa. Și pentru că anul acesta se suprapun peste aniversarea Centenarului Unirii, au o conotație specială, dublu prilej de petrecere și simțire românească.
Hai să nu mai cheltuim sume exorbitante pe la Viena sau Paris, printre manele, agresori și hoți de tot felul, și să petrecem aici, la noi, alături de cei dragi, cu sarmale, colinde și cuget românesc!

Ghid montan CLAUDIU SFETCU