CULTURA ȘI ACTUL DE CULTURĂ

CULTURA ȘI ACTUL DE CULTURĂ

Vorbeam data trecută despre necesitatea educației permanente, dar educarea se face în mod permanent și prin diverse acte de cultură, manifestări sau proiecte, nu numai de țară, ci și ale unor persoane sau organisme particulare., pentru că Prin cultură se ajunge la libertate, după cum considerau umaniștii noștri.
În luna ianuarie a avut loc o avalanșă de asemenea evenimente marcate de presă și mass-media.
În 11 ianuarie 2019, s-a sărbătorit Centenarul înființării UZP ( Uniunea Ziariștilor Profesioniști) cu care ocazie a avut loc dezvelirea unei plăci memoriale pe clădirea unde a fost consfințită înființarea Uniunii Ziariștilor din România, în urmă cu o sută de ani (fosta Berărie Berlin, din str. Constantin Mille nr 4). Realitatea TV consemna, în aceeași seară, evenimentul printr-o masă rotundă la care au participat: președintele UZP, Doru Glăvan, decanul de vârstă Andone, Horia Alexandrescu, din vechea gardă a ziariștilor care au participat la lupta dusă de presă în perioada dificilă a comunismului, precum și ziariști mai tineri cum ar fi Miron Manega ș.a. Prilej de a trece în revistă, pe lângă începuturile publicisticii din vremea lui Ion Eliade Rădulescu și a lui Eminescu, lupta pentru presa liberă dusă de ziariști ca Petre Mihai Băcanu, Ion Cristoiu, Sorin Roșca Stănescu, în zilele de tristă amintire ale comunismului, ziariști care au crescut oameni de presă, participanți la actul de cultură al înființării Clubului de Presă, care i-a adunat pe ziariști, indiferent de părerile lor politice, educându -i în spiritul solidarității, al dreptății și cinstei. Treptat, această ținută a ziaristului s-a degradat, au intervenit „boșii”, proprietarii unor trusturi de presă, tratând discreționar adevărul și echilibrul presei, ceea ce a dus la distrugerea programată a presei românești. Poate că anul 2019 va fi o nouă treaptă în regăsirea demnității gazetărești.
Președintele UZP ne-a informat că a pregătit câteva proiecte mai mici care ar putea deveni proiecte importante pentru presă. Printre aceste proiecte se numără și lansarea ideii de Convorbiri Jurnalistice ( după părerea mea: cea mai bună idee pentru atenuarea dezbinării pline de ură din momentul de față); propune introducerea Zilei Ziaristului Romăn, pe lângă Ziua Presei., considerând că Ziua de 28 iunie – ziua în care Eminescu a fost scos din presă și băgat în cămașa de forță, ar fi potrivită să devină Ziua Ziaristului.
Distinsul reralizator al revistei Certitudinea, Miron Manega,susține, pe bună dreptate, că trei sisteme nu pot fi reformate: Presa, Biserica și Justiția; și consideră că presa românească este atinsă de „fenomenul Virginică” ( un boschetar, de pe vremuri, care, pentru câțiva lei, înjura sau lăuda pe cineva; pentru 4 lei, de pildă,, trăgea de barbă, la comandă, o somitate), un mercenar, ca o bună parte din oamenii de presă actuali, și propune adoptarea formulei de salut la un pahar: cinste și gramatică!
Decanul de vârstă al ziariștilor de la masa rotundă, dl. Andone, declară că pentru el calitățile unui ziarist sunt: adevărul, promptitudinea și obiectivitatea. Și consideră că printre cele mai dăunătoare atitudini ale unui ziarist se numără: goana după senzațional, în dauna problemelor serioase, și necunoaș- terea limbii române.
Horia Alexandrescu constată că ziariștii nu mai fac teren, a dispărut știrea proprie, totul este „după surse”.
Un alt act de cultură, din luna ianuarie, a fost seara culturală Coloane Culturale Românești, pooiect organizat de Uniunea de creație interpretativă a muzicienilor din România „100 de ani în 100 de concerte” -inclus în cadrul evenimentului „Centenar pentru toți – sesiunea 2017 – 2020 – finanțat de Primăria Sectorului I București, prin Centrul Cultural Sector 1,. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Symposion a Bibliotecii Naționale a României, luni 14 ianuarie a.c. După prezentarea făcută de dna. Raluca Bucinschi (cercetător) și de președintele Asociației Pro Valores, a urmat programul oferit de Lamia Beligan și Ansamblul Musica Viva, care ne-a încântat cu muzică de George Stephanescu, Paul Constantinescu, Doru Popovici și George Enescu pe versuri de M. Eminescu (Andreea Butnaru, pian și Florin Mitrea,violoncel),
Sala Symposion a mai găzduit și o expoziție de pictură și grafică, pe teme din Eminescu, din perioada interbelică, semnate de Teodor Moraru,, Dan Badea, Cristina Nedelea, Adrian Chira ș.a., precum și câteva vitrine cu partituri, din aceeași perioadă, cu muzică pe versuri de Eminescu (De-acuma nu te-oi mai vedea, muzica Ionel G. Brătianu; De ce nu’mi vii, muzica de Carol Decker; Ce te legeni codrule?muzica de Scheletti ș.a.).
În ziua de 15 ianuarie, la prânz, prestigiosul Ateneu Român, care nuimără peste 130 de primăveri de frumusețe, a găzduit Ziua Culturii Naționale sub auspiciile Academiei Române, împreună cu Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române și Filarmonica Română. Deschiderea a fost făcută de președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, după care a urmat cuvântul de salut al Președintelui României, E.S. Klaus Iohannis și mesajul P.F. Daniel, Patrarhul Bisericii Ortodoxe Române. În continuare au conferențiat o serie de personalități ( Acad. Eugen Simion, Ministrul Educațieio Naționale, Ecaterina Andronescu, Ministrul Culturii,Valer Daniel Breaz, Acad. Răzvan Theodorescu și Acad. Mihai Cimpoi venit tocmai din republica Moldova ca să ne vorbească despre Eminescu și Basarabia, cu un umor și o vervă care au stârnit necontenite aplauze. Evenimentul ne-a delectat cu un moment eminescian evocat de eruditul actor Dorel Vișan și s-a încheiat cu concertul oferit de Camerata Regală, din care nu au lipsit, bineînțeles, Ciprian Porumbescu și George Enescu.
În foaier, după program, a putut fi consultată expoziția foto-documentară realizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române și Colecțiile Civilizația românească Centenarium și Basarabica, proiect editorial dedicat de Academia Română Centenarului Marii Uniri.
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și celebrării a 130 de ani de la trecerea în neființă a lui M. Eminescu, proiectul „Eminescu în artele grafice contemporane -130 de ani”, .Producător:PostModernism Museum ( mi-aș permite să o apreciez drept cea mai interesantă și bine organizată expoziție) avându-l curator pe, binecunocutul, Cosmin Nasui (deținătorul majorității colecțiilor expuse), Partener și Gazdă: Muzeul Național al Hărților și Cărții vechi, a pus la dispoziția publicului, între 16. 01 și 03.02 2019, o deosebită expoziție. A fost prezentată atât o colecție de opere de artă inspirate de sacrierile lui Eminescu, cât și o colecție ale operelor lui Eminescu (unele bibliofile) ilustrate de artiști români. Proiectul a avut și o componentă de cercetare, realizând 4 video-documentare, cu istorici și critici literari și istorici și critici de artă (disponibile pe canalul Youtube al Modernism.ro) intenționând să exploreze expozițional modalitățile în care, pe de o parte, opera lui M.Eminescu sursă de inspirație pentru artiștii vizuali și, pe de altă parte, de a refkecta modul în care este perceput și redat artistic, mitul poetului național, în funcție de diferite perioade istorice. Un autentic act de culturalizare a maselor, interesându-i chiar și pe specialiști.

BEATRICE KISELEFF