Chiromanția, sau ”Norocul din Palmă”

Chiromanția, sau ”Norocul din Palmă”

Chiar la începutul anilor 90, editura ”Curierul Doljean” ”năștea” în peisajul aparițiilor editoriale cartea intitulată ”Norocul din palmă”, care avea să-mi parvină prin intermediul unuia din cei 7 asistenți personali ai profesorului Iorga: Dan Smăntînescu. Discutăndu-se în redacția revistei noastre, despre nevoia de a duce în paginile acestei publicații și subiecte cu un mai mare impact la cititori mi-am adus aminte de volumul dăruit de către domnul profesor universitar.
Așa cum ar fi zis o dată, ”conu Iancu”… ”să revenim” și să vă spun, pe scurt cum este structurat conținutul acestei lucrări: aceasta este construită în cinci mari părți. Prima parte constituie o explicație clară și concisă despre chiromanție, respectiv arta ghicitului în palmă. Partea doua ne vorbește despre ”geografia” măinii, iar în partea a treia ni se arată importanța formei măinii și a degetelor. Ultimile părți ar sta cam așa: cea de a patra parte ne explică liniile mâinii, iar ultima, a cincea ne reliefează cum este mîna omului fericit, nefericit, a omului de afaceri, a avarului, sau a poetului. Mai ar trebui să vă mai precizez și faptul că , din punctul de vedere al limbajului folosit vom găsi clarificări în mini vocabularul care se găsește la finalul lucrării.

Geo Călugăru
membru USR

Despre acest preambul care poate părea întins, dar nu este, să purcedem la descoperirea a ceea ce dorim să aflăm. Prin urmare, haide și să răspundem la întrebarea: ”CE ESTE CHIROMANȚIA?”. Cuvăntul respectiv vine -de la cuvăntul grecesc CHIROS, adică mînă și matia… ghicire- deci nu mai este astăzi o vrajă! După îndelungate experiențe s-a demonstrat că este o știință de observație, similară cu grafologia și fiziognomia. Cu toate acestea, chiromanția a ajuns până la noi, din timpurile cele mai îndepărtate. Se cunoaște că, rasa care practica chiromanția este cea a țiganilordin toate țările. Tot ei sunt aceia care au păstrat și practicat tradiția ghicitului în Egipt, Grecia și în Imperiul Roman! Aceste tradiții îmbogățindu-se astăzi cu fapte noi, chiromanția a evadat din aria superstiției.

• MÂNA-OGLINDA PERSONALITĂȚII NOASTRE
Dacă ochii sunt oglinda sufletului, cu certitudine, mâna poate fi considerată oglinda personalității noastre. Astfel, măna leneșului, ca și cea a voluptuosului(însetatului de plăceri) este scurtă,mâna egoistului este lungă și albă, a avarului este scurtă și subțire, a omului sănătosși care va trăi mult e scurtă și subțire, a omului sănătos și care va trăi mult e scurtă și cărnoasă, tare, bine legată de braț, a omului bolnăvicios, amenințat de o moarte timpurie, e slabă, scobită, rău legată.
Artistul nu are o mănă la fel ca negustorul, zgârcitul ca omul darnic, ambițiosul și orgoliosul au mîini ce se deosebesc de cele ale omului modest și umil. Pentru fiecare categorie de indivizi corespunde o mănă de o formă particulară.

• CE DEZVĂLUIE DEGETELE?
Dacă ne aflăm în fața unei forme ascuțite, în formă de migdală(vezi fig.1)chiromanția ne spune că: ”băgați de seamă!Această mănă frumoasă și aristocratică, cu degete netede și subțiri, cu unghiile atît de frumoase și trandafirii arată o artistă, o poetă, o ființă foarte inteligentă, dar lipsită de simțul moral.Această femeie e impulsivă și plină de imaginație, își schimbă des ideile, nu poate fi credincioasă în iubire și nici chiar în prietenie, nu are nici un simț practic, trăiește doar în lumea visurilor, aleargă mereu după închipuiri înșelătoare! Nu o lua de soție… Va fi o amantă încîntătoare, dar o soție detestabilă!”
Un caracter bun și blînd posedă aceea care are degetele bine proporționate, o persoană greoaie, cu spiritul, materială, are degetele groase. Degetele spațiate între ele arată ușurință, curiozitate, egoismul, iar cele prea apropiate arată discreția și economia!

• CE MĂRTURISESC UNGHIILE?
Încăpățînații, combativii și violenții au unghiile scurte, tari și îndoite. Punctele albe de pe unghii arată o natură impresionabilă, foarte norocoasă, iar unghiile trandafirii indică sănătate și bunătate.

• CE ARATĂ FORMA MĂINII
O mînă largă și puternică , cu degetele pătrate, arată energie, putere de luptă și curaj. Dacă e și larg deschisă și dacă lungimea degetelor nu întrece pe aceea a podului palmei, atunci mâna arată sinceritate, deschidere și înălțare spirituală. Din contră, o mână strâmbă și moale, cu degetele lungi și subțiri, va caracteriza un afemeiat, un om care nu știe să se împotrivească.

• LINIILE MĂINII LA CONTROL
Dacă forma mâinii și a degetelor poate să ne ofere amănunte exacte, cu atât mai multe lucruri aflăm studiind liniile ce brăzdează palma. E de prisos să mai insistăm asupra folosului pe care poate cineva să-l aibă citind aceste acest manual, mai întăi că își va recunoaște dintr-o aruncătură, de ochi, aproapele apoi se va cunoaște pe sine însuși. Ceea ce e iarăși un (mare) avantaj, mai ales dacă are destulă voință spre a-și înlătura defectele sau viciile.
Liniile mâinii sunt ca un alfabet care te face să citești în propria ta inimă și în inimile altora. Mâna este deci o oglindă a sufletului, icoana spiritului. Ea înregistrează mișcările noastre interioare, găndurile noastre. Între creier și mănă, adevărați poli ai organismului, există fără întrerupere un curent magnetic.

Geografia mâinii

Așa cum, când călătorești într-o țară străină, primul lucru pe care îl faci, este să-i cunoști geografia, tot astfel, înainte de a te apuca de chiromanție, este să cunoști bine geografia mâinii. Odată realizată această cunoaștere teoretică, prin explicații, să încercăm să le aplicăm studiindu-ne prietenii.
Prin urmare, ne vom referi la degetele, munții, Câmpia lui Marte și liniile care alcătuiesc geografia mâinii.
I. Degetele
Degetul mare. Prima falangă, cea a unghiei, indică viața; a doua arată judecata; a treia, împreună cu muntele lui Venus arată iubirea.
Arătătorul. Întâiul deget, numit și degetul lui Jupiter, dacă este lung și subțire semnifică un suflet neliniștit, dacă este ascuțit arată independență în acțiune, iar dacă toate degetele sunt foarte depărtate între ele – indică originalitate și încredere în sine însuși.
În privința falangelor din rândul al treilea, dacă sunt groase la rădăcină arată lăcomie, dacă primele falange sunt aduse în sus și necurbate arată zgârcenie, iar cele îndoite înapoi – extravaganță.
Degetul mare adus și recăzut spre palma mâinii dovedește zgârcenie; adus în cealaltă parte – dărnicie.
II. Munții
Umflăturile mai mult sau mai puțin accentuate, care se văd la rădăcinile degetelor și cărora li s-a atribuit câte un nume se numesc munți. Ne vom referi la fiecare în parte.
Muntele lui Jupiter. Când este foarte ridicat arată religiozitatea cuiva, ambiția realizată, spiritul autoritar și predispoziția spre superstiție. Dacă umflătura lipsește înseamnă lenevie, mitocănie, lipsă de religiozitate.
Muntele lui Saturn. Ridicat – cugetare, prudență, taciturnitate (închis în sine), tristețe; puțin ridicat – nenorocos, iubire de minciună; puțin ridicat – plictiseală și tristețe.
Muntele lui Mercur. Ridicat, iubire de științe, vivacitate de spirit, imaginație creatoare; foarte ridicat – minciună, înșelătorie, posibilitate de furt; prea puțin proeminent – viață pasivă.
Muntele lui Venus. Ridicat – iubire de frumusețe și de plăcere; foarte ridicat – inconstanță, placeri sexuale, exagerație; abia în relief – răceală.
Muntele Lunii. Foarte ridicat – imaginație, castitate, idealitate; abia în relief (puțin ridicat) – disperare, boli nervoase; absent – descurajare, plictis.
III. Câmpia lui Marte
În palma mâinii se deosebește o câmpie, Câmpia lui Marte, între Munții Lunii și Muntele lui Venus, sub Jupiter (fig. 6). Dacă respectiva câmpie e prea puțin vizibilă, faptul demonstrează curajul, bravura și pasiunea.
IV. Liniile
Liniile sunt brazdele mai mult sau mai puțin adânci, mai mult sau mai puțin lungi, care străbat mâna în toate părțile. Fiind mai bine conturate liniile pe mâna stângă (palma), aceasta este cea pe care o vom studia.
Linia vieții (arată viață lungă, sănătate etc.) , dacă este lungă și bine conturată, viața va fi lungă și sănătoasă, iar dacă este dublă – vom avea o bătrânețe foarte lungă și fericită.
Linia capului, când apare bine conturată și lungă este dovada unei judecăți sănătoase și a clarității spiritului; când apare foarte îndepărtată de linia vieții – arată încredere în sine; iar sfărâmată sub Saturn – este semnul unei morți violente.
Linia inimii. O astfel de linie frumoasă și curată, bine aspectată, mergând de la Muntele lui Jupiter până la Muntele lui Mercur este dovada iubirii puternice și fericite. Scurtă – avem a face cu o iubire trainică; palidă fiind – desfrâu.
Linia norocului poate avea patru puncte de plecare: de la linia vieții și atunci constituie o bună prevestire; de la Câmpia lui Marte și viață va înregistra câteva necazuri trecătoare; de la brățară, semn că ne surâde norocul și că avem soartă extraordinară, iar când pleacă de la Muntele Lunii – ne vorbește despre un noroc din întâmplare sau din iubire, despre bogăție prin căsătorie sau moștenire neașteptată.
Linia sănătății (numită hepatica sau a ficatului). Când apare conturată clar, ea este semnul sănătății și inteligenței vii. Un desen în zig-zag al acestei linii avertizează asupra unei sănătăți șubrede.
Linia intuiției (când apare, rar, pleacă de la linia sănătății și urcă spre degetul cel mic). Este vizibilă numai pe mâinile persoanelor de o inteligență și o sănătate remarcabile. Persoana respectivă înțelege lucrurile și oamenii în mod instinctiv, spontan, independent de cugetare și este considerată a avea darul profeției.