CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

Rămân la părerea că televiziunea, folosită în mod rațional, este una dintre cele mai importante surse de cultură și educație. Iată Teleenciclopedia, după cum am mai spus, este o emisiune care ar trebui să fie urmărită de copii de la cea mai fragedă vârstă. Micile fragmente, oferite de aceasta, sunt adevărate lecții de morală, de dragoste maternă, de sădire a sentimentului de iubire a naturii, de cultură generală… De pildă emisiunea din data de 20 aprilie, care a avut ca teme: Kandinsky; Caii Namibiei; Puzzle-ul și Odiseea vulcanilor. Prima temă abordată: în cele câteva minute rezervate pictorului rus de avangardă, Kandinsky (1866-1944), se face o încadrare în epocă a artistului, născut pe vremea țarului Nicolae al II-lea, când pictorii din asociația Rătăcitorii colindau țara. Apoi, este descris tabloul Viața plină de culoare și explicat pe planuri, în așa fel încât poate fi înțeles de privitorul lipsit de educație în acest domeniu, dezvoltându-i dragostea pentru frumos și simțul estetic. A doua temă: Caii Namibiei, în care este prezentat cel mai vechi deșert din lume unde, pe cei 34 Km² – pe care patrulează acești cai de adopție, rămași după Primul Război Mondial – iarba, niciodată abundentă, se transformă doar în fire uscate și bețe pe o bună bucată din an. O lecție de adaptare, un loc în care se produc drame, nu supraviețuiesc decât cei puternici. O lecție de dragoste de mamă; iapa, al cărei mânz moare, stă lângă el până când acesta își dă ultima suflare. A treia temă a fost, despre cel mai popular joc, puzzle-ul, inventat în 1761 de un profesor de geografie pentru a ajuta copiii să învețe mai ușor această materie. Deci, iată că metoda de învățare logică, fără ostentație, care să-i stârnească interesul elevului, datează încă din secolul al XVIII-lea. Din Odiseea vulcanilor , copilul înțelege pe lângă modul în care s-au format și se mai formează încă insulele vulcanice și își însușește și alte noțiuni prețioase, ca de pildă, despre ciudata adaptare a unei păsări de origine preistorică, găinușa neagră, care-și lasă ouăle la eclozat în cenușa caldă a erupției vulcanice, sau despre prădătorii, niște reptile, supraviețuitori de pe vremea dinozaurilor, care se hrănesc cu aceste ouă. Iar Teleenciclopedia de sâmbătă 3 mai, de pildă, pe lângă celelalte teme (Zimbrii, Jocurile de masă – cărți, șah, domino etc – și Odiseea Vulcanilor) a prezentat Catedrala din Kȍln, cu hramul Sf. Petru, construită (între 1248-1473) din ordinul arhiepisco- pului Konrad von Hochstaden, pe locul uneia din secolul al VIII-lea. Monumentala catedrală, în stil gotic medieval, are înălțimea de 157 m² (a doua ca înălțime din Germania, după Mȕnsterul din Ulm). Fațada vestică, flancată de cele două turnuri, ocupă o suprafață de peste 7100 m². Între 1880-1884 era cea mai înaltă clădire din lume. Din 1996 a fost declarată patrimoniu mondial UNESCO. Și aceste date sunt numai o mică parte din informațiile prezentate în emisiunea respectivă.
Nu putem vorbi despre TVR1 fără să amintim de emisiunea Eugeniei Vodă: Profesioniștii. Întâlnirile cu personalități din diverse domenii reprezintă nu numai un act de cultură ci și de informare și educare. În 3 mai, de exemplu, l-a avut ca invitat pe oncologul Florin Băcanu și au discutat despre boala secolului – cancerul. Pe lângă date importante legate de tratarea bolii, am aflat că acum vreo 10 ani, conducerea a considerat că nu este nevoie de această specialitate și au desființat disciplina respectivă din facultatea de medicină, o greșeală monumentală, ca și desființarea școlilor profesionale.
Nu poate fi neglijată nici, una dintre emisiunile culturale de succes, cu o vechime considerabilă, Garantat 100%, prezentată de Cătălin Ștefănescu. Am remarcat-o, în mod deosebit, pe aceea din luna mai care a avut o temă, mai puțin prezentă în vremurile noastre, despre dragostea de țară, patriotismul educat de un bunic venit din România. Adolescenta Laura Bretan, la cei 16 ani ai săi, înzestrată nu numai cu frumusețe fizică ci și cu o voce extraordinară, fără exagerare, care a visat de mică să ajungă cântăreață, recunoscută în Chicago, unde ar aștepta-o o carieră de aur, se întoarce în România (pe care o iubește visceral), să facă aici, pe pământul strămoșesc, carieră. A concurat la Eurovision, și sperăm alături de ea să fie câștigătoare.
Și, sâmbătă 3 mai, a fost prezentat, pe TV1, și un film documentar dezvăluind adevărul despre explozia de la Cernobîl, care s-a produs datorită ambiției inginerului șef adjunct, în graba de a se evidenția, neținând seama de părerea colectivului care, la început, s-a opus directivelor lui, dar în cele din urmă i-au ascultat ordinele care au avut ca rezultat catastrofa. Un documentar care ar fi bine să fie urmărit de toți factorii de decizie, ca o lecție, pentru a evita catastrofele.
TVR3, postul de cultură și educație națională, pune la dispoziția telespectatorilor numeroase emisiuni educative valoroase. De pildă, în duminica Floriilor, într-o prezentare a Timișoarei, care va fi Capitala europeană a culturii în anul 2021, a înfățișat aspecte din interesantul oraș cu aspect vienez: Domul ortodox din centrul orașului precum și Muzeul de artă. Mariinsky Theatre Orchestra, sub bagheta dirijorului rus, Valery Gergiev, a interpretat, pe lângă Simfonia nr 1 în Mi bemol major, opus 13 de George Enescu (prezentată la Festivalul Enescu din acest an), și compozitorii Saint-Saëns (avându-l pe românul Andrei Ioniță la violoncel) și Rachmaninov. Bucățile muzicale au fost împănate cu interviul luat de Claudia Spătărescu emeritului și modestului dirijor,Valery Gergiev, despre care am aflat cine este, ce a făcut și ce-și dorește. Încă de la 18 ani a condus orchestre mari, a concertat în toată lumea, a făcut la Teatrul Mariinsky o sală de concerte cu o acustică extraordinară, își dorește să reia anumite opere pe care să le dirijeze în interpretarea lui.
După câte se pare, învățământul nostru este încă tributar unor metode vechi. Cred că, profesorii și factorii de răspundere din acest domeniu, ar trebui să se gândească serios la noi metode de învățare.

Beatrice Kiseleff