DISPOZITIVE CARE PERTURBĂ DISPOZITIVE CARE PERTURBĂ MIGRAȚIA PĂSĂRILOR

Migrarea păsărilor reprezintă mutarea în masă a acestora, din unele ținuturi în altele, în anumite epoci ale anului, în vederea reproducerii și în căutarea unor perioade prielnice de trai.

Sub o anumită valoare, ,,electrosmogul”- zgomotul electromagnetic produs de oameni – nu are nici un impact asupra proceselor biologice sau a sănătății oamenilor. Acesta era nivelul cunoștințelor științifice până în ziua de astăzi. Dar pentru prima dată, o echipă de cercetători condusă de Prof. Dr. Henrick Mouritsen, biolog și profesor la Universitatea din Oldenburg, a fost capabil să demonstreze cum compasul magnetic al Robinilor eșuează pe deplin când păsările sunt expuse interferențelor electromagnetice ale undelor radio AM – chiar și dacă semnalele sunt de o miime din limita definită de Organizatia Mondială a Sănătății ca fiind inofensivă.

Descoperirile se bazează pe șapte ani de cercetare efectuați de nouă cercetători de la Universitatea din Oldenburg, în cooperare cu Prof. Dr. Peter J. Hore de la Universitatea din Oxford, sunt acum disponibili întrun articol intitulat ,,Zgomotul electromagnetic antropic întrerupe orientarea cu ajutorul compasului magnetic la păsările migratoare”, publicat în ultimul număr din jurnalul Nature. Nature subliniază importanța studiului așezându-l pe copertă în numărul din 15 Mai. ,,În experimentele noastre am fost capabili să documentăm un efect clar și reproductibil al efectelor câmpurilor electromagnetice făcute de oameni asupra vertebratelor.

Această interferență nu își are originea din liniile de înaltă tensiune sau din rețeaua de telefonie’’, Mouritsen stresat, spune că această interferență electromagnetică cu frecvență cuprinsă între doi kiloherți și cinci megaherți este generată de dispozitivele electronice. ,,Efectele acestor slabe câmpuri electromagnetice sunt remarcabile: ele perturăa funcționarea întreg sistemului senzorial la vertebratele sănătoase”.

Totul a început cu un pic de noroc. De 50 de ani se știe că păsările migratoare folosesc câmpul magnetic pentru a determina direcția migrației. Biologii au demonstrat asta în numeroase experimente în care au testat abilitățile de navigare a păsărilor în așa zisele cuști de orientare. ,,Am fost surprinși când Robinii ținuți în magazii de lemn la campusul Universității din Oldenburg nu au fost capabili să își folosească compasul magnetic”.

Mouritsen povestește. Nils-Lasse Schneider, un electrofiziologist (ramură a fiziologiei care se ocupă cu fenomenele electrice asociate corpului și funcționării acestuia) și cercetător în grupul de munca al lui Mouritsen, a venit cu ideea care a pus lucrurile în mișcare: a propus să se acopere hambarele din lemn, împreună cu cuștile de orientare pe care le conțineau, cu folii de aluminiu. Acest lucru nu a afectat câmpul magnetic al pământului, care este vital în navigarea păsărilor, dar era puternic atenuat în timpul – interferențelor electromagnetice – electrosmogul – în interiorul hambarelor. Efectul a fost uluitor: brusc problemele de orientare a pasarilor au disparut. ,,Măsurile noastre pe care le-am făcut asupra interferențelor neau ajutat să descoperim accidental un sistem biologic care este sensibil la zgomotul electromagnetic produs de oameni în frecvența de până la cinci megaherți”, a spus Mouritsen. ,,Lucrul suprinzător aici”, adaugă biologul, ,,a fost ca intensitatea interferentei a fost cu mult sub limita definită de către Comisia Internațională a Non-Ionizării Protecția Împotriva Radiațiilor și WHO”.

Considerând importantul potențial al descoperirii, Mouritsen și echipa sa au făcut un mare număr de experimente care ăa ofere evidența efectului observat de ei: ,,Pe parcursul șapte ani am făcut numeroase experimente și am strâns date certe, pentru a fi absolut siguri că efectul există întradevăr”. Sub conducerea lui Svenja Engels, studentul doctorand a condus numeroase teste așa numite oarbe. Câteva generații de studenți au repetat experimentul independent unul de altul în campusul din Oldemburg. Ei au descoperit că imediat ce împământarea ecranelor din aluminiu a fost deconectată sau a fost produsă înăuntru o interferență electromagnetică de undă lungă abilitatea păsărilor de a se orienta a fost imediat pierdută din nou.

Mai departe, cercetătorii au fost capabili să arate că efectele distructive au fost generate de câmpuri electromagnetice care acoperă o frecvență mai largă la o intensitate mult mai mică decât a fost sugerat de primul studiu. Această interferență electromagnetică de undă lungă este omniprezentă în mediul urban. Este creată unde oamenii folosesc dispozitive electronice. Așa cum este de așteptat, e mult mai slabă în zonele rurale. Întradevăr, spre deosebire de campusul Universitar, compasul magnetic al robinilor a funcționat în cuștile de orientare plasate la unu sau doi kilometri de oraș, chiar și fără ecranare. ,,Astfel, efectul zgomotului electromagnetic produs de oameni în migrarea păsărilor a fost localizat. Oricum aceste descoperiri ne fac să ne gândim- la supraviețuirea păsărilor migratoare cât și la potențialele efecte asupra oamenilor, care trebuie încă să fie investigate”, a concluzionat Mouritsen.

MIGRAREA CĂTRE NORD

Cauzele care determină migrarea spre nord sunt mai complicate. Deoarece zilele au aceeași lungime și aceeași temperatură la sud, cauzele migrării către nord nu sunt
aceleași ca pentru migrarea la sud. Sunt mai multe ipoteze în privința motivelor migrării. Cea mai plauzibilă susține că ceasul intern al păsării, la o anumită perioadă de timp după migrarea în sud, este alertat de prezența unor hormoni sexuali și pasărea se duce la nord în vederea reproducerii.

DE CE MIGREAZĂ PĂSĂRILE?

Principalele motive ale migrării păsărilor sunt: oferta de hrană variată în funcție de anotimp, căutarea celui mai potrivit loc pentru cuibărit, fuga din fața inamicilor naturali și evitarea suprapopulării. Durata și distanța parcursă cu ocazia migrării este însă diferită. Unele păsări migrează zilnic: nopțile și le petrec în centrul orașului, unde este mai cald decât la periferie. Alte păsări, care cuibăresc în emisfera nordică, observă că toamna zilele devin mai scurte și mai reci, scade ritmul de creștere al plantelor și oferta de hrană. De aceea migrează spre Sud.

Primăvara, în locurile de iernat temperatura crește și scade umiditatea, astfel încât păsările doresc să se întoarcă în regiunile mai reci. Dacă găsesc un teritoriu cu climă potrivită și hrană suficientă, clocesc acolo, iar toamna următoare migrează din nou spre Sud. Multe păsări migrează în stoluri și se presupune că păsările mai în vârstă și mai experimentate zboară în față, arătându-le traseul celor mai tinere. Astfel cunoștințele referitoare la drumul ce trebuie parcurs se transmit, într-o oarecare măsură, din generație în generație. Unele păsări migrează însă singure. Știu încotro trebuie să se îndrepte și cum să ajungă acolo? Unele specii se nasc cu un fel de instinct ce le indică direcția unde o să zboare. În navigație, multă vreme omul s-a ghidat după soare și stele. Păsările care se ghidează după soare trebuie să-și modifice permanent ceasul intern în funcție de poziția acestuia, pentru a stabili cu exactitate direcția de urmat. Bineînțeles, în acest sistem de orientare trebuie să ia în considerație și mișcarea soarelui. Păsările care zboară noaptea folosesc în același fel stelele, drept urmare bolta cerească le servește drept hartă. În afară de aceasta, păsările se folosesc și de câmpul magnetic al Pământului în stabilirea direcției.

GABRIEL VULPOIU