1 septembrie 1955 – a fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca.
1 septembrie 1959 – Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia.
2 septembrie 1958 – A fost inaugurat, la București, Muzeul „George Enescu”.
3 septembrie 1546 – A murit Petru Rareș, domn al Moldovei, fiul natural al lui Ștefan cel Mare (15271538, 1541-1546).
3 septembrie 1730 – A murit Nicolae Mavrocordat, domnitorul Țării Românești, răpus de o epidemie de ciumă izbucnită în București; a fost înhumat în ctitoria sa, Mănăstirea Văcărești; boierii aleg ca domn al Țării Românești pe Constantin Mavrocordat, fiul principelui decedat (3/4).
3 septembrie 1867 – S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, om politic și economist, fiul lui I. C. Brătianu, membru de onoare al Academiei Române; a fost primar al Bucureștiului (1907 – 1910), ministru de Finanțe (1922-1928), președinte al PNL.
3 septembrie 1887 – A murit Timotei Cipariu, filolog și lingvist, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania, întemeietor al Societății „Astra” și primul vicepreședinte al acesteia, membru al Societății Academice Române (n. 21.02.1805)
4 septembrie 1958 – A avut loc, la București, primul Concurs și Festival Internațional de Muzică „George Enescu” (4-22.09.1958)
5 septembrie 1858 – S-a născut Alexandru Vlahuță, scriitor și publicist, unul din teoreticienii samanatorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (romanul „Dan”, opera memorialistică „România Pitorească”) (m. 19.11.1919)
6 septembrie 1817 – S-a născut Mihail Kogălniceanu, istoric, publicist, scriitor, om politic, primministru (1863-1865), ministru de externe (1876, 1877-1879), membru al Societății Academice Române și președinte al Academiei Române (1887-1890) („Tainele inimei” – prima încercare de roman tipărit din cultura română) (m. 20.06.1891)
RUGĂCIUNEA ICONARULUI ȘI PICTURA PE STICLĂ DE LA CIOCĂNEȘTI-SUCEAVA
De-o bună bucată de vreme, la propunerea primarului satului Ciocănești, domnul Radu Ciocan, se organizează tabere de pictură, pe sticlă, în satul bucovinean, declarat muzeu.
Pentru realizarea icoanelor, promoțiile de „elevi-iconari” folosesc pentru chenarul care înconjoară icoana, elemente tradiționale, pe care le poți întâlni chiar și pe pereții caselor. Pentru cei care nu știu, îmi fac datoria de artist plastic și le spun că acestea se numesc „Pui”. Ca lucrări importante realizate aici, amintesc următoarele: „Maica Domnului alăptând”, sau „Iisus Hristos și Arhanghelul Gabriel îmbrăcați în costume populare”.
La final, cred că ar fi bine, de menționat, încă două detalii: ultima dată, aici, s-a decernat și o diplomă cu calificativul „Excepțional”, pentru eleva Bianca Nacu, dar și faptul că, în această tabără, „elevii-iconari”, nu pornesc la lucru, fără a rosti „Rugăciunea Iconarului”, din care voi aminti câteva versuri … „Tu, Doamne Dumnezeule/ Stăpâne a toate, luminează și îndreptează sufletul, inima și mintea Robului Tău/ Călăuzește-mi mâinile ca să pot înfățișa cum se cuvine și în mod desăvârșit Chipul Tău, al Sfintei Tale Maici/ Și pe cele ale tuturor sfinților/ Pentru Slava, Bucuria și Înfrumusețarea”.
MARIA CONSTANTINESCU
CU REVISTA „INDEPENDENȚA ROMÂNĂ” PE DRUMURILE PATRIEI
La invitația doamnei Felicia Novacovici am ajuns în județul Caraș Severin și desigur la muzeul pe care dânsa îl îngrijește și pe care l-a înființat în minunata localitate Gârbovâț. Totul acolo înseamnă „mireasmă” de istorie, respect și prețuire față de înaintași.
Aici, revista Fundației pe care o reprezint se „odihnește” între documentele de seamă ale familiei Novacovici, la loc de mare prețuire în casa memorială. Iar aceasta a fost doar o haltă, în periplul nostru, noi continuîndu-ne drumul și ajungând la muzeul satului „Hațegan”, din Peșteana. În acest loc am fost mai mult decât plăcut surprinsă de dăruirea și măiestria cu care au fost făcute acele țesături. Văzând acele „bijuterii folclorice” mi-am întărit convingerea că, neamul românesc nu va pieri. Chiar și aici am dăruit câteva exemplare din revista noastră „Independența Română – Independența prin cultură”, cu promisiunea că ne vom întoarce. România rămâne unică, frumoasă și sfântă și ne primește mereu, cu brațele deschise.
(DOINA BÂRCĂ)
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro