ȘCOALA ROMÂNEASCĂ ÎNCOTRO?

Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire: / Creșterea limbei românești / Ș-a patriei cinstire”

Cam așa scria Ienăchiță Văcărescu, pe la 17… și ceva despre ceea ce avea să se numească Testament Literar și care a avut de-a lungul timpurilor un mesaj direct pentru învățământul românesc. Dar, de atunci și până azi situația s-a schimbat dramatic.

Mai jos o să vedeți și de ce! Pe scurt, la ora actuală țara noastră este sub media europeană în privința absolvenților de învățământ superior, iar numărul studenților este în continuă scădere.

Așa se face că, în urmă cu ceva timp Președintele Rectorilor din România, Sorin Câmpeanu declara că ”în ultimii ani, în Romania se înregistrează o scădere „dramatică” a numărului de studenți, lucru care a dus ca țara noastră sa fie sub media europeana în privința absolvenților de învățământ superior. „În percepția publică sunt prea mulți studenți, ceea ce este o aberație. Toata lumea își dă cu părerea la politica educațională. Suntem mult sub media europeana. Avem ca țintă asumată de România în parteneriat cu UE atingerea unui procent de 27,6% de absolvenți de învățământ superior în anul 2020. Din grupa de vârstă 30 – 34 ani suntem la 23%. Avem o scădere dramatică a numărului de studenți, practic o înjumătățire în ultimii ani, dar noi ne facem că nu vedem că ținta pe care neam propus-o pentru 2020 este practic imposibil de atins. Nu poți să transformi dintr-o descreștere dramatică și continuă într-o creștere în 2020. Este imposibil acest lucru, este un nonsens”, a afirmat Câmpeanu, la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Studenților din Romania.

Mai mult chiar, conform celor mai recente cifre Eurostat, care se referă la populația activă, cu vârste între 25 și 64 de ani, mai puțin de unu din cinci români are diplomă de învățământ superior. Procentul absolvenților este cel mai mic din Uniunea Europeană. Alături de noi, la coada acestui clasament stau italienii și maltezii. Premianții Europei au fost irlandezii: aproximativ unu din doi cetățeni a terminat cel puțin o facultate. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul absolvenților de facultate. Doar 17,6% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au diplome de învățământ superior. Numărul studenților s-a înjumătățit din anul universitar 2007/2008 și până acum. A crescut numărul copiilor de 3 ani înscriși în diverse forme de educație timpurie. Procentul se apropie acum de 80%. În ultimii 10 ani s-au schimbat multe în România, dar mai nimic când vine vorba despre cifrele școlarizării.

Am intrat în Uniunea Europeană pe ultimul loc și așa am rămas. Ce s-a schimbat, totuși, în acești ani: populația a scăzut dramatic, iar acest lucru se vede și în numărul studenților. Dacă în anul universitar 2007-2008, România avea aproape un milion de studenți, numărul lor s-a înjumătățit de atunci și până acum. Există un raport al Curții de Conturi care a tras acest semnal de alarmă: numărul studenților a scăzut cu 30% de la Revoluția din 1989 încoace. În 2017, au început facultatea mai puțin de 500.000 de tineri. Realitatea este că, dintre ei, și mai puțini se vor putea numi absolvenți peste câțiva ani. O treime dintre studenți abandonează pe parcurs. În 1990, cifra era de circa 200.000 de studenți, iar trendul a fost ascendent până în 2007-2008, de când a început picajul. În actualul ritm, în doar câțiva ani ne-am putea apropia din nou de nivelul de după Revoluție, însă din motive cu totul diferite. La toate acestea, a apărut și s-a dezvoltat ș-un alt, adevărat flagel: cel al diplomelor false…

Universitatea de Construcții București anunța că a anulat 30 de diplome „emise fără ca titularii acestora să aibă calitatea de absolvent al unui program de studii de licență al Facultății de Geodezie”. După ce o publicație a scris că, Universitatea de Construcții din București a produs 30 de ingineri cu diplome false, rectorul Radu Văcăreanu spune într-un comunicat de presă că a anulat aceste diplome după ce a dispus un audit pentru a verifica diplomele de licență „emise pe perioada mandatului de secretar-șef al doamnei Bunea la Facultatea de Geodezie, 2001-2018, constatându-se neconcordanțe între documentele de studii întocmite de aceasta și asumate de decan”.
„Perioada pentru care au fost identificate aceste nereguli este cuprinsă între sesiunea din iulie 2003 și cea din februarie 2016”, spunea Radu Văcăreanu, care precizează că ocupă funcția de rector din martie 2016.

Și, de parcă toate aceste aspecte nu ar fi fost de ajuns ”pe ultima sută” am aflat și că, un număr de 30 de specializări sau programe de studii universitare de la opt universități intră în lichidare începând cu anul universitar 2017-2018, potrivit unui proiect al Ministerului Educației, pus în dezbatere publică.

Potrivit proiectului, 30 de specializări de la opt universități intră în lichidare. Astfel, la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, domeniul de licență „Arte vizuale”, vor intra în lichidare specializarea „Arte plastice (sculptură)” și „Conservare și restaurare”.

La Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Inginerie Mecanică, Mecatronică și Management, de la domeniul de licență „Ingineria mediului”, intră în lichidare specializarea „Ingineria și protecția mediului în industrie”, în timp ce de la domeniul de licență „Inginerie industrială” dispare specializarea „Ingineria și managementul calității”. Tot la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, la Facultatea de Istorie și Geografie, domeniul de licență „Istorie” în anul universitar 2017-2018 nu va mai exista specializarea „Muzeologie”. La Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, Facultatea de Științe Economice din Brașov, domeniul de licență „Economie și afaceri internaționale”, vor intra în lichidare specializările „Economie și afaceri internaționale învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență redusă (IF și IFR)”, în timp ce de la domeniul de licență „Finanțe”, vor dispărea specializările „Finanțe și bănci – învățământ cu frecvență și cu frecvență redusă (IF și IFR)”.

Lista este lungă, dar dezastrul pare mult mai mare și mai intens. Dar… cu toate acestea, lucrurile par să se îndrepte spre o „poveste cu final așteptat”. Oare ne-or auzi și pe noi, și ne referim la cei care ar trebui să aibă urechi de auzit… ?!

ARICIUC CORVIN BOGDAN