Vara a trecut pe nesimțite, toamna e și ea pe terminate, iarna se apropie vertiginos și odată cu ea, îndrăgitele sărbători de Crăciun, Revelion, sau Anul Nou. De pe acum, ne facem planuri unde să mergem, cum să petrecem și mai ales ce locuri noi, din România să vizităm, căci nicăieri nu-i mai frumos, ca în țara noastră.
*
Anul trecut, făceam o incursiune prin Târgurile de Crăciun 2018, din Transilvania, Moldova, București, remarcând frumusețea și atractivitatea acestora, care, fără îndoială, va fi prezentă și în acest an. În cele ce urmează voi prezenta câteva destinații turistice pentru petrecerea cât mai plăcută a vacanței de Crăciun și Anul Nou.
O destinație pentru a petrece cel puțin câteva zile este Oradea, care în ultimii ani datorită lucrărilor de reabilitare, a cetății și a obiectivelor turistice a devenit unul dintre cele mai vizitate orașe. Oradea mai este cunoscută şi ca fiind capitala „Art Nouveau a României” datorită numărului mare de construcții cu acest stil. Orașul este amplasat între dealurile care despart și unifică Câmpia Crișanei și terminațiile cu aspect deluros ale Munților Apuseni fiind situat pe malurile râului Crișul Repede, apă care desparte orașul în două părți aproximativ egale.
O plimbare prin centrul orașului începe din Piața Unirii unde ești înconjurat de clădirile ce au un stil architectural aparte. Printre cele mai simbolice obiective se află: Palatul Vulturul Negru și Biserica cu Lună, care are un mecanism special, unic în Europa, care se deplasează după mișcarea de rotație a Lunii, în jurul Pământului și arată toate fazele lunii. Pentru o panoramă a centrului istoric nu trebuie să ratezi Turnul Primăriei, iar după urcarea treptelor abrupte te poți bucura de priveliștea de sus a orașului. Dacă tot urci în turn, la primul etaj, al acestuia se află mecanismul orologiului denumit “ceasul mamă” care cântă la ore fixe, melodia “Marșul lui Iancu”. Continuăm pe Calea Republicii, unde ne putem opri la unul din restaurantele ce îmbină specificul bucătăriei tradiționale românești cu cel internațional, sau să savurăm o bere în localurile aflate la parterul clădirilor istorice.
Poate cel mai reprezentativ obiectiv turistic al orașului este Cetatea Oradei, construită în vremea regelui maghiar Ladislau I (1077-1095). Cetatea cuprinde 5 bastioane (Bastionul Aurit, Bastionul Bethlen, Bastionul Ciunt, Bastionul Crăișorul, cât și Bastionul Roşu) și 12 corpuri, dar şi un palat gotic, unul renascentist și Biserica RomanoCatolică (unde este înmormântat chiar Regele Ladislau I). În zilele noastre, în Cetate au loc diverse evenimente: „Zilele Cetăţii”, Târgul de Crăciun, Sărbătoarea Recoltei, dar şi festivaluri locale. Un loc panoramic este Dealul Ciuperca, și recomand să-l urcați chiar la apus, pentru un peisaj de poveste asupra orașului. Se poate ajunge în cel mai înalt punct al dealului, atât pe jos, dar și cu mașina.
La mică distantă de oraș, se află stațiunea balneoclimaterică Băile Felix. Primele izvoare termale au fost descoperite pe la începutul anilor 1200, iar de atunci oamenii s-au folosit intens de beneficiile acestor ape. Recunoașterea a venit odată cu Medalia de Aur, pe care Băile Felix au primit-o la Expoziția Universală de la Berlin, din anul 1896, care le-a fost decernată pentru calitatea apelor termale. Te poți relaxa și încerca efectele benefice ale apelor termale.
Pentru cei care doresc să petreacă câteva zile în mijlocul naturii, la două ore de mers, cu mașina de Oradea, se află Parcul Natural Apuseni. Ca recomandare de cazare ar fi Cabana Brădet, din localitatea Padiș, aflată în inima pădurii, departe de zgomotul orașului. De aici puteți face mici drumeții sau plimbări, în natură ce pot fi făcute pe tot parcursul anului. La mai puțin de o oră se află Izbucul Ponor, traseul este lejer, există doar o porțiune scurtă de coborâre mai abruptă, dar nimic dificil. Izbuc înseamnă locul în care apa iese la suprafață, iar acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile drenează apele pârâurilor care se pierd în subteran, în zona platoului Padiș. De la izbuc, ne întoarcem la potecă principală, spre Glavoi, trecem peste un pârâu și ajungem în Poiana Ponor, un loc unic datorită pierderii de apă ce se face în patul râului, prin orificii strâmte. Când nivelul apei este scăzut, doar două sorburi sunt active, iar când nivelul apei este ridicat, din cauza ploilor, topirii zăpezii, sorburile nu mai pot drena întreaga cantitate de apă. În funcție de zona inundată, intră în acțiune alte sorburi noi.
Tot în apropierea localității Padiș se pot vizita următoarele peșteri: Peștera Focul Viu, Padiș, Piatra Altarului. Una din căile de acces la peștera Focul Viu se face din comuna Glavoi. Aici se poate ajunge cu mașina părăsind asfaltul în Depresiunea Baileasa și urmând drumul forestier pe o distanță de 4km, iar de aici se urmează marcajul cu punct galben. Traseul nu este greu, o mare parte se merge prin pădure, iar urcarea pare domoală, astfel că, după aproximativ o oră ajungem la intrarea în peșteră. În funcție de perioada în care ajungeți aici, ghețarul poate fi mai mare sau mai mic. Pentru a vedea ghețarul așa de mare și de frumos vă recomandăm să veniți aici, în perioada Decembrie – Aprilie. Peștera are un portal în tavanul peşterii prin care pătrunde lumina soarelui astfel încât, dacă ajungeți aici la orele amiezii, când lumina bate direct pe ghețar, veți putea vedea efectul focul viu – efect căruia i se și datorează numele. La întoarcere puteți alege varianta traseului, prin Piatră Galbenei, asta pentru a vedea și Avenul Bortig. Pentru acest traseu este nevoie să ne întoarcem puțin, pe drumul pe care am venit și să cotim spre dreapta, pe marcaj și în jumătate de oră ajungem la Piatra Galbenei. De aici avem vedere către vârful Bihor (Cu curbata Mare 1849m) și pârtiile de schi de la Vârtop.
În drumul nostru către Glavei ne oprim la avenul Bortit, care are o adâncime de 54 metri și un diametru de 35metri, iar pe fundul acestuia se află un ghețar de 30.000mc gheață, al doilea din țară, după ghețarul de la Scărișoara. La un moment dat părăsim marcajul punct galben și-l urmăm pe cel cu punct albastru. Poteca ne duce prin zonă “la balcoane” de unde putem admira Cetățile Ponorului, recomand celor cu frică de înălțime să nu se apropie prea mult de marginea prăpastiei, din cauza pereților verticali senzația de adrenalină se accentuează. Traseul descris mai devreme este de tip circular și poate fi parcurs cam în 5-6 ore, diferența de nivel nu este foarte mare, dar cuprinde cele mai însemnate obiective din zonă. Sper că, prin detalierea obiectivelor prezentate mai sus v-am atras să descoperiți mai multe, despre zona N-V a țării, chiar dacă distanța pare destul de mare puteți alege să călătoriți cu trenul, la cușetă, timp de 10-11 ore, sau mult mai rapid cu avionul, în mai puțin de o oră.
De precizat că, în toate localitățile și zonele menționate există numeroase localuri, de diferite categorii și prețuri, unde se pot caza turiștii și unde pot petrece serile festive de Crăciun, de Revelion și de Anul Nou într-un mod extrem de plăcut și deconectant.
După prezentarea unor destinații „clasice”, de petrecere a sărbătorilor de iarnă 2019, înainte de a încheia ne v om îndrepta atenția și spre iubitorii de locuri exotice și inedite, unde de asemenea se poate întâmpina și Crăciunul și Anul Nou, într-un cadru natural deosebit de spectaculos și de surprinzător. Este vorba despre Litoralul românesc al Mării Negre, la Eforie Nord, spre exemplu, unde priveliștile sunt minunate. Marea este la fel de albastră și înspumată, cerul la fel de senin, soarele mai zâmbitor decât vara, în schimb lipsește aglomerația infernală din timpul sezonului estival, iar din toate localurile se aud șlagăre care amintesc de melodia lui Dumitru Lupu,” Mă întorc la tine, iar și iar, mare albastră”.
Așadar, în România există nenumărate destinații de Crăciun și de Revelion, pentru toate gusturile, pretențiile și buzunarele, pe care nu le-am epuizat în acest număr, urmând ca luna viitoare să vă propunem și alte itinerarii, tot la fel de interesante și de captivante.
Ghid montan CLAUDIU SFETCU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro