CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

Desigur, în general la mass-media am vorbit despre posturile naționale, dar de data aceasta, fiind vorba despre o emisiune de o deosebită importanță culturală și educativă, nu pot să nu amintesc de o producție BBC, transmisă pe postul Viasat History, care are o gamă largă de emisiuni științifice, istorice, culturale, după părerea mea, ar fi bine să fie reluate de posturile noastre de culturalizare, ca să beneficieze de ele toți copiii și tinerii, sustrăgându-i de la dependența de calculator sau de mobil. În fine, emisiunea s-a numit Istoria creștinismului, și a explicat clar și documentat cum s-a ajuns la despărțirea dintre biserica ortodoxă și cea catolică. Marea schismă care s-a produs la 16 iulie 1054 își avea rădăcinile în unele neînțelegeri mult mai vechi, de la Sinodul al II-lea , din 691-692, la care au contribuit o serie de cauze politice și sociale.

Și voi mai vorbi și despre postul Trinitas, care are deasemenea niște emisiuini educative de mare valoare, cum a fost aceea din 8 noiembrie a.c., Ontologia lui Noica, o evocare, a filosofului, eseistului și poetului Constantin Noica, făcută de scriitorul Sorin Lavric. Noica, savantul român supus la numeroase atrocități, care slavă Domnului, în cele din urmă, s-a bucurat de recunoașterea tardivă, post mortem. În 2006 a fost inclus în lista celor 100 cei mai mari români ai tuturor timpurilor, de un sondaj pe întreaga națiune. În 1988 a primit post mortem Premiul Herder, iar în 1990, după căderea comunismului în România, a fost acceptat post mortem, membru al Academiei Române.

Marele savant român s-a născut în 25/12 după calendarl vechi/ iulie, 1909, la Vitănești Teleorman și a decedat în 4 decembrie 1987 la Păltiniș , Sibiu. A fost înmormântat, conform dorinței sale, la schitul din apropierea Păltinișului.

Studiile liceale le-a urmat în București, la Liceul Dimitrie Cantemir și Spiru Haret (unde l-a avut profesor de matematică pe Dan Barbilian – Ion Barbu poet și matematician). Debutul său literar este în 1927, în revista școlii Vlăstarul. Între 1928 și 1931 a urmat cursurile Facultății de litere și filosofie din București, unde l-a avut profesor de filosofie pe Nae Ionescu. Beneficiind de o bursă în Franța , face un an de specializare. Prietenii lui din Franța au fost: Mircea Eliade, Mihail Polihroniade și Haig Acterian. Se întoarce în țară în 1938 și în 1940 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza: Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou. În octombrie 1940 pleacă la Berlin,ca referent pentru filosofie la Institutul româno -german al lui Sextil Pușcariu. Întors în țară editează cu C.Floru și Mircea Vulcănescu patru din cursurile lui Nae Ionescu și anuarul Izvoare de filosofie (1942-1943).

Hărțuit de regimul comunist: în 1949 este condamnat de autoritățile comuniste la 10 ani domiciliu forțat la Câmpulung Muscel, unde rămâne până în 1958. În luna decembrie a acestui an , după ce face publică „Istoria utopică” a lui Emil Cioran ( transfug în Franța), este condamnat la 25 de ani de pușcărie și închis la Jilava , confiscându-i-se toată averea moștenită de la părinți (80 de ha. de pământ) dar iese în 1964, beneficiind de o amnistie generală. Din 1965 este cercetător principal la Centrul de logică al Academiei Române, de unde se va pensiona în 1975.

Retras la Păltiniș, a făcut o școală pentru care a căutat tineri care să poată citi filosofie în original, printre cei aleși au fost Pleșu, Paleologu, Liiceanu.

Noica a făcut parte, împreună cu Mircea Eliade și Emil Cioran, dintr-o categorie de intelectuali care considera că are o misiune pe lumea aceasta.

Nu putem trece cu vederea cel mai important eveniment cultural de tip expozițional din România (Târg de carte și Cafenea literară),care s-a desfășurat între 20 și 24 noiembrie: a 26-a ediție a Târgului de carte Gaudeamus, inițiat și organizat de postul public de radiodifuziune. Gaudeamus a beneficiat anul acesta, în premieră, de spațiul din Pavilionul B2 Romexpo. Ediția 2019 s-a desfășurat sub semnul aniversării a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989.

Este o adevărată provocare să discuți despre un asemenea EVENIMENT MAMUT, cu peste 8000 de m² de standuri care au găzduit sute de mii de titluri de cărți și peste 800 de evenimente (lansări și prezentări de carte, sesiuni de autografe, dezbateri etc). Nu pot decât să punctez câteva evenimemnte considerate de mine foarte importante.

Locul întâi în cadrul Trofeelor Gaudeamus, prin votul publicului, l-a deținut, pe bună dreptate, zic eu, Editura Humanitas pentru volumul „Omul care mută norii, șapte întâmplări”de Radu Paraschivescu (coordonator Tatiana Niculescu), considerată cea mai râvnită carte a Târgului,, tot prin votul publicului. Dar editura a adus o serie de cărți de o importanță neprețuită pentru cultura noastră, cum ar fi: Thierry Wolton, „O istorie mondială a Comunismului” atât vol 1 din 2018: Călăii, cât și volumul 2, editat anul acesta,Victimele; Lucian Boia „Întrebări fără răspuns ( sau cu prea multe răspunsuri) ”; Constantin Noica „ Interpretări la Platon”, ediție îngrijită și prefațată de Grigore Vida; precum și „ Jurnalul de la Păltiniș”(un model paideic în cultura umanistă) semnat de Gabriel Liiceanu, ca ediție aniversară 30 De Ani; Radu Oltean „ Cetăți, castele și alte fortificații din România” sau, Andreea Răsuceanu, „Dicționar de locuri literare bucureștene”. Și toate acestea reprezentând doar o infimă parte din cele mai importante lucrări ale editurii..

Premiul pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română, „Antoaneta Ralian”, i-a revenit Luminiței Munteanu (specialist în limba și literatura turcă) pentru traducerea din limba turcă a seriei „Orhan Pamuk”(Editura Polirom), iar Premiul pentru o traducere din limba română într-o limbă străină,
a fost acordat domnului Daniel Ioniță coordonatorul antologiei bilingve: „Testament” 400 de ani de poezie românească/ 400 Years of Romanian Poetry (Editura Minerva), realizată în Australia, cu traduceri semnate de Daniel Ioniță, Daniel Raymond, Adriana Paul și E. Foster. Proiect cultural susținut de Ministerul Culturii.

„Străinul ” (ca să amintim și de titanii literaturii de anticipație),de Stephen King, apărută în acest an în Statele Unite, a apărut și la noi la Editura Nemira. La Editura Academiei Române a apărut și a fost lansată cartea lui Aureliu Goci: Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu; Institutul Cultural Român a lansat cartea Dragă Cioran Cronica unei prietenii de Alina Diaconu (născută în România, plecată cu părinții, în anii ’60 la Buenos Aires, luând cetățenia argentiniană) în traducerea Gabrielei Banu; și pentru că am vorbit de Gabriela Banu traducătoare din argentiniană, la Editura Betta a apărut volumul de poeme al lui Héctor Dante Cincotta „Vechimea norilor”/ La antigü edad de las nubes în remarcabila traducere din argentiniană în română, de această dată, tot a doamnei Gabriela Banu.

După cum spuneam,despre un asemenea eveniment ar trebui să se scrie pagini întregi, mai cu seamă având în vedere lipsa de apetit a tinerei generații pentru citit: românii citesc în medie 5 minute pe zi, motiv pentru care ocupăm penultimul loc în UE , dar închipuiți-vă că există tineri care declară că n-au citit niciodată o carte, le ajunge internetul, și, spre rușinea noastră, numai 8% dintre români consideră lectura o plăcere, sunt lucruri care trebuie să ne pună pe gânduri. Cam ce am putea face să-i convingem pe tineri să citească. Dacă ar fi stat de vorbă cu Constantin Noica , ar fi aflat că „ Ai atâtea vieți câte cărți ai citit”.

BEATRICE KISELEFF