AUREL PERSU – Contribuţii în invenţia românească şi universală

AUREL PERSU

– Contribuţii în invenţia românească şi universală –

Aurel Ştefan Persu (1890-1977) s-a născut la Bucureşti într-o familie de intelectuali naţionalişti şi patrioţi. Mama sa, Zoe Persu, era fiica lui Ştefan Stoika, aghiotant colonel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
În prezent, domnul Florian Laurenţiu Stoica, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, continuă tradiţia familiei prin readucerea în atenţia cititorilor a revistei „Independenţa Română”. Este unul dintre motivele pentru care am dorit ca acest articol ce evocă personalitatea inventatorului Aurel Persu să fie publicat în „Independenţa Română”, revistă de care eu sunt foarte ataşată sufleteşte.
Aurel Persu a fost profesor şi inginer în domeniul automobilelor.
După studii strălucite încheiate ca şef de promoţie la Şcoala Regală de Studii Tehnice Superioare de la Charlottenburg din Berlin, Aurel Persu a revenit în ţară. A participat la întreaga campanie purtată de trupele române în timpul Primului Război Mondial.

Aurel Persu a avut o bogată activitate didactică la mai multe facultăţi cu profil tehnic din Bucureşti.
De asemenea, în calitate de director general al Industriei Aeronautice Române din Braşov a avut o contribuţie importantă la crearea avionului românesc IAR-80. Numele lui Aurel Persu este prezent la loc de cinste în numeroase enciclopedii şi dicţionare tehnice de specialitate din lumea întreagă. Este o recunoaştere a meritelor sale creatoare în domeniul construcţiei de automobile. Invenţia sa a plecat de la observaţia că rezistenţa aerului consumă o cotă importantă din puterea motorului de automobil.
De aceea el a conferit caroseriei forma generală a unei picături de apă în cădere, înglobând în interior toate elementele de construcţie: roţi, faruri, roata de rezervă etc, excluzând totodată accesoriile ornamentale.
Aurel Persu este, aşadar, creatorul automobilului de formă aerodinamică, invenţie brevetată în Germania şi apoi în alte opt ţări. Automobilul construit de inginerul român a rulat 150.000 km iar în 1969 l-a donat Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida din Bucureşti, unde poate fi admirat şi în prezent.
Recent, a avut loc o reuniune ştiinţifică organizată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), una dintre cele mai importante şi mai emoţionante manifestări culturale desfăşurate la Bucureşti în ultimul timp. În cadrul simpozionului au fost evocaţi Aurel Persu şi Gogu Constantinescu, inventatorul sonicităţii. Asocierea celor două nume – Aurel Persu şi Gogu Constantinescu – este elocventă pentru contribuţia românilor la tezaurul ştiinţific şi tehnic al umanităţii.

Tot cu acest prilej, a fost prezentat volumul Aurel Persu. Documente. Consemnări, apărut la Editura Edu 2013 din Târgu-Mureş, este semnat de domnii Constantin Bogoşel, Petru Florin Oproiescu şi Ioan Ciprian Soţan. Domnul profesor Petru Florin Oproiescu, directorul Liceului Tehnologic Aurel Persu din Târgu-Mureş, a făcut o largă expunere pornind de la întrebarea: ce facem noi, cei de azi, pentru acei creatori români geniali, care au adus contribuţii de o valoare universală la progresul ştiinţei şi tehnicii?
Un posibil răspuns îl oferă volumul care cuprinde documente şi schiţe de cercetare semnate de inginerul şi inventatorul Aurel Persu, precum şi o bogată colecţie de fotografii.
Demn de remarcat este prezența sa ca violoncelist în cadrul Orchestrei Simfonice a Cinematografiei, unde a colaborat până la pensionare. Sunt fotografii care evocă viaţa şi activitatea ştiinţifică a marelui inventator român. Spre finalul simpozionului, domnul director Petru Florin Oproiescu ne-a oferit o foarte plăcută surpriză realizând o legătură prin telefon cu Nicolae Persu, inginer de motoare cu combustie internă care locuieşte acum la Bruxelles, fiul marelui inventator Aurel Persu.

Domnul inginer Nicolae Persu a mulţumit organizatorilor şi a adresat un îndemn cordial pentru cultivarea atentă a memoriei oamenilor de ştiinţă şi cultură pe care neamul românesc i-a dăruit civilizaţiei universale.
Adeziunea sa sufletească la iniţiativa ştiinţifică şi comemorativă organizată de OSIM în colaboare cu Federaţia Română a Asociaţiilor Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO (FRACCU) a produs o puternică emoţie în sufletele participanţilor.
Aceeaşi adeziune a fost exprimată de domnul inginer Nicolae Persu faţă de publicarea volumului Aurel Persu. Documente. Consemnări, realizat de Constantin Bogoşel, Petru Florin Oproiescu şi Ioan Ciprian Soţan.
Nu putem încheia acest demers editorial fără a arăta că în semn de preţuire atât bunicul său, Ştefan (Cristofor) Stoika, precum şi Aurel Persu au câte o stradă din Bucureşti care le poartă numele.

Tunelul aerodinamic al Şcolii Politehnice din Bucureşti, unde s-a încercat pentru prima dată performanţa caroseriei automobilului aerodinamic Persu, precum şi machetele avioanelor Industriei Aeronautice Române. De la stânga la dreapta, profesorii: Costică Teodorescu – rector Elie Carafoli, Ludwing Prandtl (cu ocazia vizitei sale în anul 1940), Victor Vâlkovici – ministrul Învățământului, Dionisie Germani şi asistenţii: Lucius Săveanu, Ion Cârstoiu şi Nicolae Tipei.

CORINA VLAD DIACONESCU