ACASĂ / ARTICOLE / SFERE DE LUMINĂ / CONSTANTIN ARVINTE – „Omul de aur al muzicii românești”

CONSTANTIN ARVINTE – „Omul de aur al muzicii românești”

Maestrul Constantin Arvinte, născut într-o zonă mirifică a Moldovei legendare, comuna Voinești, județul Iași, în urmă cu 93 de ani, îl putem numi „Patriarhul muzicii românești” fiindcă întreaga viață și-a dedicat-o muzicii: ca folclorist, compozitor, dirijor și orchestrator. A fost un copil cu talent nativ de excepție, iar că să-și desăvârșească pregătirea profesională a plecat în lume pentru a se cărti. În perioada 1933 – 1937 urmează Școala Națională „Vasile Lupu” din Iași, adevărat altar sfânt de cultură, unde învăță a deprinde tainele muzicii. Prin muncă susținută și dăruire sufletească, iubire nețărmurită pentru sunetele armonice și-a dezvoltat aptitudinile muzicale cu profesori eminenți, ca: Baciu Constantin – teorie și solfegiu, Rudolf Podlowski – vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1950-1954, este tânăr cadet al Şcolii de Ofiţeri de Muzică din Bucureşti, 1954-1955 urmează Cursuri de specializare, Conservatorul de Muzică din București având ca profesori pe eminenții pe Zeo Vancea, Constantin Bugeanu, Dimitrie Cuclin. Încă din anii studenţiei, viitorul muzician se dedică, în primul rând, artei interpretative, în calitate de dirijor al Corului mixt al Căminului Cultural „Constantin Vasilescu” din municipiul Iaşi (1946-1959), apoi ocupă, prin concurs, importante funcţii artistice la prestigioasele ansambluri din capitala ţării: director artistic şi dirijor al Ansamblurilor „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română”.

La pupitrul acestor instituţii reprezentative în viaţa muzicală naţională din cea de a doua jumătate a veacului XX, întreprinde răsunătoare turnee artistice atât în România, dar şi peste hotare, în ţări cu puternice tradiţii artistice: Polonia, Ungaria, fosta URSS și Iugoslavia, Elveţia, Grecia, Republica Federală Germania, Franţa, Austria, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., Pretutindeni, s-a bucurat de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului şi a presei de specialitate. Din pleiada minunaților artiști care au cântat sub bageta fermecată a maestrului C. Arvinte, sau au colaborat la realizarea spectacolelor
de mare avengură, fiind un adevărat ambasador al României, care ne-a reprezentat cu mare cinste și onoare în țară și străinătate, tebuie să amintesc că din „Cetatea Cântecului și Dansului” Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al M.A.I. pe următorii : Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Ion Dolănescu, Angela Moldovan, Maria Butaciu, Irina Loghin, Aurelia Fătu-Răduţu, Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Simion Pop, Drăgan Muntean, Maria Păunescu, Ileana Săraroiu, Gheorghe Turda, instrumentiştii Marian Bucur, Mircea Carabulea, Ilie Alecu, Florea Cioacă, Florea Burnea, Dumitru Zamfira,Toni Iordache, George şi Ilie Udilă, Nicolae Turcitu, Ion Oprea, Stefan Bucur, Marian Alexandru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Pandelescu, Marin Ulei, Tudor Pană, Iosif şi Ion Milu, Ion Murgu ș.a.

Constantin Arvinte a fost la cârma Rapsodiei Române și a Orchestei Naționale de Folclor mulți ani rodnici, iar cei cu care a lucrat s-au bucurat de sprijinul domniei Sali, realizând cu ei zeci de albume muzicle. Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocalsimfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana – Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești.

În luna noiembrie, a anului 2018, Consiliul Județean Iași a înființat Festivalul Național de folclor „Constantin Arvinte„ ca recunoștință și mândrie moldovenească față de compozitorul, dirijorul, orchestratorul și folcloristul maestrul Constantin Arvinte, pe drept cuvânt… patriarhului muzicii românești, cu o impresionantă operă de creație care cuprinde peste 5000 de lucrări: prelucrări folclorice, cantate, poeme coralsimfonice, muzică de cor, romanțe, cântece și dansuri de pe întreg cuprinsul României și țările vecine, Banatul sârbesc, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova ș.a. Primul festival s-a desfășurat la Iași, în Parcul Palas, la care și-au dat concursul zece ansmbluri: „Burnasul” din Alexandria; Busuiocul” din Bacău; „Cununa Carpaților” din București; „Drăgan Muntean” din Deva; „Rapsodia Călimanilor” din Toplița; „Porolissum” din Zalău; „Țara Vrancei” din Focșani; „Conatantin Arvinte” din Iași; Orchestra „Rapsozii Vasluiului” împreună cu Ansamblul de Dansuri „Hora Vasluiului” din Vaslui și Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor” din Botoșani.

Cele trei seri de festival, pe care le pot numi „seri mirifice de cântec, dans și voie bună” interpretare artistică de un înalt nivel, iar instrumentiștii au dovedit virtuozitate, prestație care a fost răsplătit la scenă deschisă cu aplauze și ovații, minute în șir. S-a cântat din compozițiile maestrului Constantin Arvinte: soprana Rodica Anghelecu, care are un bogat palmares artistic în țară și la nivel internațional, a impresionat întreaga asistență cu romanța „Orașul Copilăriei” și „Doina” interpretată de Nina Cucuc (o compozițiae de mare sensibilitate, un omagiu adus mamei sale, cea care a scris versurile), iar Ansamblul „Cununa Carpaților” din București a impresionat atât prin prezentarea unei largi palete de dansuri și instrumental, moment prielnic a lua un interviu dirijorului orchestrei maestrul Dan Ionescu.

În acest sens, am avut deosebita onoare ca să am un invitat de onoare, pe maestrul Dan Ionescu, dirijorul Orchestrei de folclor „Cununa Carpaților„ ansamblu ce aparține Centrului Cultural de Artă „Tinerimea Română” – Președinte de onoare dirijorul Voicu Enăchescu, cărruia i-am adresat câteva întrebări:

Marin Voican-Ghioroiu: Distins maestru Dan Ionescu, vă rog să ne spuneți pentru cititorii Revistei „Independența Română- Independența prin Cultură” când a fost înființat Ansamblul „Cununa Carpaților” și câteva exemple din spectacolele de succes pe care le-ați avut în timp ca dirijor al orchestrei:
Dan Ionescu: Ansamblul artistic „Cununa Carpaților” a fost înființat in anii 1948.
Pentru mulți cititori, nu se știe faptul ca eu am început o carieră instrumentala la acest ansamblu in anii 1981, cu care am colindat toata Europa.
După o îndelungata carieră artistică, am revenit pe scena ansamblului profesionist „Cununa Carpaților”, de data aceasta în calitate de dirijor.
In 2016 și 2018, am avut un succes deosebit în Turcia la Istanbul, Ankara, Edirne cu ocazia zilei României, 1 decembrie, prezentând un program
deosebit cu toate intrumentele (clarinet, sax. sopran, cavanl, tilincă, danofon, ocarină, fluier).

Marin Voican-Ghioroiu: Domnia voastră, pe care am avut minunata ocazie să faceți parte din orchestra dirijată de excelența sa, compozitorul și dirijorul Constantin Arvinte la realizarea Albumului muzical „Din cuvinte-am sădit flori” , destăinuiține câteva momente care vă leagă de patriarhul muzicii românești: când ați început colaborarea și cât timp ați lucrat sub bagheta domniei sale?

Dan Ionescu: Da, îmi aduc aminte cu mare plăcere de anii 1979, cand am debutat ca instrumentist… clarinetist în orchestra profesionistă „Ciocârlia” al carui dirijor, compozitor și orchestrator era maestrul Constantin Arvinte.

Mai târziu, după o lungă carieră instrumentală în țară și străinătate, în 2007 când domnia sa era director artistic la Orchestrei Nationale de Folclor, care facea parte din proiectul de promovare a tinerelor talente al fundației ”Valențe Umane”, am reușit sa-l conving pe maestrul Constantin Arvinte să vină la cârma acesteia.

Mai tarziu, maestrul m-a propus și a hotarat să dirijez eu, dânsul să ramana în continuare un mentor, compozitor și orchestrator al Orchestrei Nationale de Folclor.

Marin Voican-Ghioroiu: Fiți amabil și numiți lucrările maestrului C. Arvinte pe care le-ați interpretat, ca dirijor și solo clarinet. Câteva considerații, ca specialist, cu privire la creațiile maestr ului C. Arvinte.

Dan Ionescu: Alături de maestrul Constantin Arvinte, am avut onoarea de a interpreta și înregistra la Electrecord piese ca: Invârtita cu coadă și Hațegana (solo clarinet), Suita Moldovenească, Plaiuri Argeșene, Lunca, Lunca și Sârba Muntenească (solo vioară), Sârbe din Muscel, Hora lui Covaldo, Suita Muntenească, Cantece și jocuri muntenești solo nai), Ca pe Jii și pe Gilort, Mica suită Bănăteană, Suita de jocuri Bihorene, Suita de țarine și hașegane din munții Apuseni, Rezonanțe Maramureșene, Hora veche din Bucovina și bătuta moldovenească și multe alte piese care le-am interpretat in diferite spectacole cu diferite ocazii.

Marin Voican-Ghioroiu: Fiind invitat de onoare la primul Festival de Folclor „Constantin Arvinte” , care sunt aprecierile domniei voastre în ceea ce privește desfășurarea celor trei zile de muzică, dans și voioșie, iar ca bun cunoscător al operei dragului nostru sărbătorit, cum vi s-a părut Simfonia IEȘEANĂ, cântată de Ansamblul Profesionist „Constantin Arvinte” având la pupitru pe tânărul dirijor Dumitru Lucaci, compoziție cu care s-a închiat festivalul.

Dan Ionescu: Festivalul „Constantin Arvinte” a fost un succes extraordinar și vreau sa felicit conducerea Ansamblului „Constantin Arvinte” si totodata Consiliului Județean din Iași pentru buna desfășurare a festivalului, pentru faptul că a invitat orchestre de primă mană din țară, fiindcă au avut un curaj extraorduinar ca sa facă un festival de asemenea anvergură care, după parerea mea, este cel mai reușit festival de folclor din țară.

Simfonia Ieșeană este și va rămane o capodoperă pe lângă celelalte lucrări ale maestrului Constantin Arvinte, compoziție de geniu… pe care a și dirijat-o în încheierea festivalului, având în față, orchestrele reunite din festival, dar ca bază fiind Orchestra „Constantin Arvinte” – dirijor, talentatul Dumitru Lucaci.

Marin Voican-Ghioroiu: Drag maestru Dan Ionescu, la final de intreviu, câteva cuvinte despre organizatorii Festivalului de Folclor „Constantin Arvinte”, ce vreți să-i urați excelenței Sale „Omul de aur al muzicii românești” maestrului Constantin Arvinte și, cum vedeți pe viitor desfășurarea festivalului?

Dan Ionescu: După cum am mai spus, festivalul a fost o reușită extraordinară. Adevărat… că este primul festival organizat la acest nivel, și sunt convins că la anul urmator va fi mult mai ușor de conceput și de organizat.

Eu sper din tot sufletul ca atunci cand va fi organizat acest festival, sa nu lipseasca acest colos sau omul de aur al muzicii populare romanesti, așa cum l-ați numit foarte bine dumneavoastră.

Îi doresc din tot sufletul viață lungă și sănătate, și să dea Domnul ca să ne vedem din nou la anul viitor în festivalul care îi poarta numele pe deplin merit.

Maestre Constantin Arvinte, să ne trăiți mulți ani cu sănatate că țara are nevoie de dumneavoastră și muzica minunată pe care o scrieți.. Cu mult respect, dirijor Dan Ionescu!

MARIN VOICAN-GHIOROIU Scriitor-compozitor, dr. Honoris Causa – Academia Dacoromână

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Vederea

Unul dintre cele mai însemnate daruri pe care ni l-a oferit Creatorul este lumina ochilor …

Mare lucru să ştii alege!

Mare lucru să știi vorbi, mare lucru să știi tăcea, mare lucru să știi răbda, …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: