Acest festival este replica, adaptată României, a European Psychanalityc Film Festival prezidat de marele regizor italian Bernardo Bertolucci, organizat o dată la doi ani la Londra. Festivalul din România a fost creat în 2012 de Irina Margareta Nistor și s-a desafășurat anual la București. Ediția 8 ½ din anul 2019, a ajuns și la Iași. Organizat de Asociația FILMart, sub directoratul criticului de film Irina-Margareta Nistor, la București, festivalul a avut loc la Muzeul Țăranului Român între 12 și 15 decembrie.
Bogatul program al celor 4 zile a inclus o selecție de scurt metraje, documentare, programe pentru copii, filme de ficțiune, premiate la Festivaluri Internaționale sau proiecții speciale pentru România, premiere absolute. Spectacolele au prilejuit întâlniri cu actori, regizori, echipe de filmare care au dat amănunte în legătură cu filmarea și au răspuns la întrebările publicului curios să afle amănunte de culise. Psihanalizele fiind asigurate de diverși psihanaliști (invitat special dr. Andrea Sabbatini), care au încercat să explice (importanța unor experiențe de viață asupra subconștientului, pentru a stimula cunoașterea de sine.
Deschiderea Festivalului a avut loc joi 12 decembrie cu România etnografică (restitutio). Dem Demetrescu, un artist pe nedrept ignorat, pictor, grafician, fotograf, trebuia să realizeze un film care să însoțească Atlasul etnografic din 1938, dar deoarece nu a putut fi definitivat la timp, filmul nu a mai fost realizat. S-au păstrat însă fragmente de peliculă cu animație, și documentare realizate în peioada 1936-1939: filmări documentare cu caracter de studiu social economic, cultural etnografic și de promovare turistică a României, inclusiv momente de la ceremonii, festivități ș.a. Acest material cinematografic de arhivă, oferind o imagine sugestivă a bogăției și diversității lumii rurale și urbane românești interbelice, a fost folosit de Adrian Buga (ajutat de Radu Rădescu), care l-a pus cap la cap, cu răbdare, migală și aplicație și cu sprijinul platformei DemCreativ, a reușit să redea viață unor instantanee, oferind o călătorie în timp, un cineconcert Irina Margareta Nistor & Foley’Ala. Un experiment lăudabil și reușit, psihanalizat de dr. Matei Georgescu.
Programul zilei s-a încheiat cu premiera absolută în România a filmului britanic din 2018 Tea with the Dames, regia Roger Mitchell. Într-o după amiază britanic din 2018 Tea with the Dames, de vară, patru foste mari actrițe Dench, Eleen Atkins, Joan Plowright și Maggie Smith, își amintesc, la o ceașcă de ceai, întâmplări din cariera lor și din viața particulară: eșecuri, reușite,deziluzii. Un film excepțional.
Deși nu am de gând să vorbesc despre fiecare film în parte, voi puncta totuși cele mai interesnte și reprezentative, după părerea mea, producții de la acest festival. În a doua zi mai interesnte și reprezentative, între orele 18 și 20 au fost prezentate două filme documentare: Vacanță de Crăciun cu Hippy end, regia Doru Ionescu, invitat special, care a vorbit cu publicul, iar filmul a fost psihanalizat de Dr. Cristian Andrei și cineinterpretat de Irina Margareta Nistor ca și cel de al doilea film de altfel, Grupcanal 77 avându-l regizor pe Dragoș Zămosteanu, care s-a aflat în sală și a participat la discuții alături de Flori Bălănescu, cercetător științific la Institutul Națiuonal pentru Studiul Totalitarismului. Psihanaliza i-a aparținut doamnei Dr. Rita Teodoru. Seara s-a încheiat cu premiera filmului Greta, o producție 2018, în regia lui Neil Jordan. France (Chloë Grace Moretz), o tânără sensibilizată după moartea mamei, găsind o geantă, aparent uitată în metrou, se duce să o ducă păgubașei a cărei dresă o găsește în obiectul găsit. În acest metrou, se duce să o ducă păgubașei a cărei metrou, se duce să o ducă păgubașei fel o cunoaște pe Greta ( Isabelle Huppert) văduvă singură și dornică de prietenie, cu un spirit matern accentuat, în care France pare a-și fi regăsit mama pierdută.
Lucrurile însă iau o turnură neașteptată, Greta, o psihopată periculoasă, o terorizează, ajungând chiar să-i amenințe viața. O interpretare magistrală Isabellei Huppert. Ultimile două zile, au prezentat două ore de filme de animație pentru copii și tineret. Din păcate, prea puțini copii au onorat aceste programe interesante urmate de dicuții și psihanaliză. Irina Margareta Nistor a încercat să antreneze în discuții pe fiecare copilaș din sală, reușind să creeze o atmosferă plină de căldură și apropiere de copii. În cea de a doua zi s-a remarcat o atmosferă plină de căldură și apropiere o atmosferă plină de căldură un puști de vreo 10 ani, care vorbea bineenglezește, și a purtat o discuție pertinentă cu invitatul de onoare, venit special pentru acest festival de la Londra, Andrea Sabbatini, care i-a răspuns la întrebări și l-a tratat cu multă simpatie.
Sâmbătă 14 decembrie, au fost prezentate 4 scurt metraje românești: Opinci, regia: Anton și Damian Groves; povestitori: Tamara Buciuceanu Botez și Marcel Iureș. Traseu obligatoriu, regia: Andrei Robert Popa, în prezența scenaristului italian Marco Tesei. Dragă Moș Crăciun, regia Bogdan Ilieșiu. În talian Marco Tesei. Dragă Drag prezența realizatorului și a actorului Adrian Titieni. Este scrisoarea unui copil care îi cere Moșului să-i împlinească dorința tatălui său: „să moară Nicu”. Scrisoarea buclucașă îl bagă în sperieți pe bietul părinte care se și vedea la pârnaie.
Foarte bine realizată spaima celor care au trăit spaima comunistă. Taxi De Niro, regia: Ionuț Luci Rusu. Toate acestea au fost psihanalizate de Andreea Chițu și cineinterpretate de Irina-Margareta Nistor. Seara s-a îmcheiat cu producția spaniolă Dolor y Gloria, în regia lui Almodóvar.
O serie de întâlniri dintre Salvador Mallo (Antonio Banderas), un regizor de film, ratat. Un film de ficțiune care descrie viața cu dorințe, speranțe, ezitări, droguri, tot ce se poate întâmpla, de-a lungul timpului, în viața unui om.
Și în ultima zi dupa filmele pentru copii au urmat două documentare deosebit de interesante: Cannes 1939- Festivalul nu va avea loc cu care ocazie a fost prezentată cartea lui Olivier Loubes- a cărei lansare avusese loc la Brașov – Cannes 1939 – Festivalul care nu a mai avut loc, în traducerea Irinei Margareta Nistor. Festivalul care ar fi trebuit să contracareze „Mostra venețiană” care devenise fascistă, trebuia să înceapă pe 1 septembrie 1939, dar din cauza izbucnirii războiului, a așteptat „ 7 ani până să ajungă să devină cel mai mare festival de cinema din lume.” Și totuși, Cannes 1939 a fost o realitate. Filmele fuseseră selecționate „printre ele numărându-se Vrăjitorul din Oz (…). Vedetele erau deja acolo sau pe drum. Cum ar fi: Norma Shearer sau Carry Grant, Michèle Morgan sau Pierre Fresnay. Președintele de onoare, Louis Lumière era deja desemnat, iar președintele festivalului era nimeni altul decât Jean Zay „Ministrul Cinematografiei”. În anul 2002, cu ocazia celei de-a 5-a ediții, i s-a făcut dreptate Festivalului Cannes 1939. „(…)la Cannes s-a reunit un juriu internațional (…). Acest juriu, prezidat de Jean d’Ormesson, a vizionat 7 din cele 32 de filme care figurau în selecția prevăzută pentru 1939, înainte să se amâne Festivalul. Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film a fost acordat, în unanimitate, filmului Union Pacific de Cecil B. DeMille; Omagiu pentru două speranțe feminine, a revenit actrițelor: Judy Garland pentru Vrăjitorul din Oz, și Michèle Morgan pentru Legea Nordului). Cel de-al doilea documentar a fost: Scurtă istorie -în regia lui Ion PopescuGopo; ambele au fost psihanalizate de psihoterapeutul Laura Manu. Ultima seară a Festivalului s-a încheiat cu producția australiană, 2018: Ladies in Black, în regia lui Bruce Beresford, prezentată în premieră. O comedie-dramă realizată după bestsellerul Madelenei St. Jone, avându-le protagoniste pe Julia Osmond, Angourie Rice, Rachael Taylor. Povestea vieții unui grup de vânzătoare, din Sydney, din anul 1954. Film recompensat cu 8 premii și 21 de nominalizări la Asia Pacific Screen Awards, 2018. Seara s-a încheiat cu psihanaliza Dr. Bogdan Cuc și cineinterpretarea Irinei-Margareta Nistor.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro