Prima echipă olimpică de fotbal a României

„Fiece popor și fiece epocă stă pe umerii vremurilor trecute!” – Mihai Eminescu

Fotbalul- ca disciplină sportivă – a fost introdus pentru prima dată la Olimpiada de la Londra, din anul 1908. Țara noastră a participat pentru prima dată la JO, de la Paris, 1924, în condițiile istorice a făuririi României Mari, un eveniment crucial al secolului XX fapt care a generat și creat o viguroasă, efervescentă emulație la nivelul întregii societăți.

Istoria echipei naționale de fotbal a României ne ”spune ” că, de la debutul ei în meciul de la Belgrad, cel cu Iugoslavia-victorie 2-1, din ziua de 8 iunie 1922 și până la cel din Olimpiada de la Paris, de pe 27 mai 1924-înfrângere cu Olanda..0-6, echipa era la jocul ei cu numărul 8, iar antrenorul era la meciul cu numărul doi. Din cei 11 jucători, nici unul nu era integralist, iar doar trei aveau 6 jocuri. Și atunci, despre ce vorbim? Cumva despre o infimă brumă de experiență? A…și incă ceva: meciul cu Olanda era prima partidă oficială a României… să-i spunem, fotbalistice. Celelalte 7, au fost amicale ”organizate” și s-au desfășurat în cadrul întrecerii ”Cupă a Regelui Alexandru I, al Iugoslaviei”. Povestea continuă cu primăvara anului 1924, atunci când ” s-au făcut intense pregătiri în vederea unei participări onorabile”, iar lotul a fost alcătuit din 22 de fotbaliști: 3 portari- Ritter, Lazăr și Strock, urmați de 19 jucători de câmp. Aceștia erau: Tanzer, Konigsberg, Ronay, Hirsch, Guga, Bonciocat,Strock II, Bartha, Holz, Kozovici, Zimmerman, Molnar, Nicolescu, R. WetzerI, Jakobi, Tritsch, Protopopescu. În drumul spre Paris, care s-a făcut cu trenul, la clasa a III-a… încălzirea s-a făcut la Viena: meci pierdut… 1-4. Paris – 27.05.1924. Meciul cu Olanda s-a încheiat cu victoria batavilor..6-0, iar echipa de start a României a fost următoarea: Strock I – Bartha, Molnar- Zimmermann, Konigsberg, Kozovici-Tanzer, Guga, WetzerI, Bonciocat, Strock II. Despre acel joc, presa vremii scria că: ”deși a practicat un joc latin, combinativ, plin de pase, echipa României nu a reusit să se impună, plecând acasă după un singur meci. Rezultatul total defavorabil însă s-a datorat faptului că: ”portarul nu prinde cea mai bună zi”, a faptului că ”oboseala acumulată pe drumul de la București, lipsa hranei sănătoase, condițiile improprii de cazare…. toate acestea având să ducă la un eșec usturător, în primul nostru meci, a situației că ”toată expediția noastră la Paris” a coincis cu voiajul de nuntă al antrenorului Adrian Suciu. Trebuie spus și faptul că, la acea oră Olanda nu era o forță a fotbalului european, însă totuși ne era superioară, fie doar dacă ne referim la organizarea internă a competiției: campionatul. Avea echipe campioane naționale, încă din anii 1898, 1899, pe când noi eram in perioada pre divizionară (1921- 1932). Acea înfrângere severă a reprezentat și un eveniment unicat, în istoria aproape seculară a echipei naționale a României. La acel meci, orădenii Strock I și II au fost primii fotbaliști frați, care au putut evolua împreună într-un meci oficial: primul a fost portar, iar al doilea extremă stânga. Din acel prim 111 olimpic-alcătuit din jucători numai din Transilvania și Banat și sub aspect etnic, numai doi erau români – dar, s-au evidențiat câțiva jucători: Aurel Guga – căpitanul echipei naționale, la meciul ei de debut, dar și la cel de la Paris. A strâns 12 selecții și a înscris 4 goluri(1922-1928) fiind considerat ca fiind ”unul dintre cei mai mari jucători pe care i-a dat pământul ăsta, al nostru”. Rudolf Wetzer I – dublu campion național(1925-1927), cu echipa ”Chinezul Timișoara”, dar și cu Juventus București(1929-1930). A mai fost și campion al Ungariei, a câștigat cupa Ungariei, dar și Cupa Europei Centrale Intercluburi. A îmbrăcat de 17 ori tricoul echipei naționale, pentru care a marcat 13 goluri(1923-1932). De asemenea a participat și la ediția inaugurală a Campionatului Mondial, din Uruguay anul 1930. A nai fost nominalizat și ca locul 10, în Ancheta ”Fotbaliștii secolului xx”. Strock II Adalbert — atacant la CAO, Ujpest Budapesta, FC Berna, 8 jocuri în echipa națională, a marcat de 2 ori. Aceasta a fost succinta poveste a primei echipe naționale, de fotbal, a României. Cu tot eșecul umilitor, prezența României, la Olimpiada de la Paris, din anul 1924 a fost un eveniment major al sportiv al vremii, iar mișcarea fotbalistică lua din în ce mai multă amploare, la aceasta contribuind apoi și fotbaliștii din Regatul României.

Ioan Pascal