Muzeul Național George Enescu – secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu

Muzeul Național George Enescu
– secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu –
George Enescu de la Tescani, o oază de spiritualitate,
intelectualitate și liniște sufletească

Muzeul Național George Enescu este o prestigioasă instituție de cultură cu activitate permanentă conținând patru secții: Palatul Cantacuzino (sediul central), Casa Memorială George Enescu din București, Casa Memorială George Enescu din Sinaia (vila Luminiș) și Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu de la Tescani, județul Bacău. Atât la sediul central din București, Calea Victoriei 141 cât și la secțiile sale, Muzeul Național George Enescu organizează evenimente culturale de anvergură prezentând expoziții permanente și temporare care ilustrează viața și opera marelui muzician (născut 19 august 1881 – decedat 4 mai 1955, Paris).

Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu funcționează în incinta fostului conac al renumitei familii boierești Rosetti- Tescanu din comuna Berești-Tazlău, sat Tescani, județul Bacău, cel mai vechi lăcaș de cultură din țara noastră. Edificiul, care în prezent are statut de monument istoric, clasificat mic palat, a fost construit începând din anul 1880 de boierul cărturar Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) într-un splendid parc secular de 4ha, situat în proximitatea râului Tazlău, într-o zonă colinară aflată la circa 35 km de municipiul Bacău, pe șoseaua Bacău-Moinești, fiind și un obiectiv turistic atractiv. Istoria Tescanilor datează din anul 1709 când vornicul Ștefăniță Roset a cumpărat moșia de 33ha. situată pe Valea Tazlăului care includea parcul menționat cu aleea cu plopi înalți la capătul căreia a fost ridicat conacul, o pădure și, de jur împrejur livezi de meri, totul într-un peisaj natural fermecător. La începutul secolului al XIX-lea, pe Valea Tazlăului, erau două mari familii boierești, iubitoare de cultură și de oameni: Rafael, care deținea moșiile din satele Enăchești și Boșoteni și, Rosetti-Tescanu din zona Tescanilor, toate din arealul actualei comune Berești- Tazlău. Din căsătoria boierului Dumitru Rosetti-Tescanu cu Alice Jora (nepoata lui Costache Negri) au rezultat două fiice, Neli și Maria, aceasta din urmă născută în 1878 și căsătorită la vârsta de 19 ani cu prințul Mihail Cantacuzino (decedat în 1931 într-un accident de automobil), fiul cunoscutului politician Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababul, ctitorul și proprietarul mai multor edificii importante printre care și Palatul din Calea Victoriei unde își are sediul central Muzeul Național George Enescu.

La Conacul de la Tescani, prințesa Maria Cantacuzino, alintată Maruca, o femeie foarte frumoasă și sensibilă, Doamnă de Onoare a Reginei Maria, l-a cunoscut în 1909 pe muzicianul George Enescu, (invitat să cânte la seratele de aici), cu care a legat o relație durabilă de prietenie. De altfel, la 4 decembrie 1937 cei doi s-au căsătorit locuind aici împreună până la plecarea definitivă din România, în anul 1946. De precizat că ilustrul muzician, fascinat de frumusețea locurilor care-i creau o inspirație deosebită, a petrecut mult timp la Conacul familiei soției sale aici definitivând capodopera sa Oedip, dedicată Marucăi, scrisă în perioada 1921-1931 și a cărei premieră a avut loc pe 13 martie 1936 la Opera Garnier din Paris. Așadar o însemnată parte a vieții și operei genialului Enescu este legată de prezența sa la Conacul de la Tescani, locul său preferat pentru a compune, unde a întânit iubirea și și-a găsit pe deplin liniștea. După instalarea regimului comunist în România, George Enescu a plecat definitiv din țară în anul 1946 la Paris (unde a decedat în 1955) urmat fiind și de soția lui, Maria Cantacuzino-Enescu (care a decedat în 1969 în Elveția, ambii find înmormântați în cimitirul parizian Père-Lachaise). Înainte de părăsirea României, Maria Cantacuzino-Enescu a donat statului român, Conacul familiei sale de la Tescani ca și Palatul Cantacuzino din București spre a servi drept loc de inspirație pentru artiști și pentru a onora memoria lui George Enescu și a familiei Rosetti-Tescanu.

În anul 1970 imobilul a intrat într-un proces de restaurare fiind redat publicului drept Casa Memorială Rosetti-Enescu. Din 1990 imobilul a devenit Centrul de Cultură Tescani, redenumit în 1993 Centrul de Cultură Rosetti-Tescanu – George Enescu, iar în 2007 avea să devină Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu, titulatură deținută și în prezent. De menționat că, din anul 1976, în respectivul imobil funcționează fără întrerupere Tabăra anuală de pictură (inițiată de maestrul Ilie Boca) dedicată creației artiștilor plastici. Iar către finalul perioadei comuniste (anii ’80) spațiul de la Tescani a fost folosit de autoritățile vremii drept loc de domiciliu forțat pentru intelectualii incomozi regimului, situație în care s-a aflat și cunoscutul filozof Andrei Pleșu care, aflându-se aici a scris timp de nouă luni la începutul lui 1989 celebra sa lucrare Jurnalul de la Tescani. Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu de la Tescani, vizitabilă în prezent, cuprinde mai multe încăperi și anume: Sala Mare Oedip cu 60 de locuri; camera de zi a Marucăi numită Sala Jora (unde s-a aflat o impresionantă bibliotecă de peste 10.000 de volume de mare valoare, unele unicate pusă pe foc de bolșevici); Sala George Enescu în care se regăsesc obiecte personale ale acestuia; alte încăperi unde se află noua bibliotecă, spații de lectură, studiu, creație, audiții ori unde se desfășoară taberele anuale de pictură. Iar în afară, se găsește estrada pentru orchestră de 60 de persoane, unde se desfășoară evenimente în aer liber. De-a lungul anilor și până în prezent, Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu, a găzduit la Conacul de la Tescani numeroase evenimente și manifestări culturale, naționale și internaționale, de înaltă ținută intelectuală, apreciate de specialiști și public. Dintre acestea spicuim: Timp de 6 ani, Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu, de la Tescani, a găzduit programul Tinere talente susținut de Fundația Principesa Margareta, urmărind descoperirea și promovarea tinerilor muzicieni și artiști plastici în curs de afirmare. Evenimentul cultural Dialogul Artelor din 30 august 2017, un concert-lectură, având ca protagoniști pe soprana Liliana Văduva, pianista Alina Pavalache și pe jurnalistul Sever Voinescu, manifestare precedată de vernisajul expoziției Mihai Sârbulescu ’60. Manifestarea culturală Dialogul Artelor și Masterclass din 26 august 2018 cu participarea extraordinară a mezzosopranei Viorica Cortez și a sopranei Mioara Cortez care alături de pianista Alina Pavalache au asigurat un cadru muzical deosebit.

Momentul inedit al evenimentului l-a constituit transpunerea Rapsodiei Române nr. 1 de Enescu în ritm de jazz realizată de Teodora Enache acompaniată de chitaristul Călin Grigoriu. Vineri, 20 august 2020 a avut loc evenimentul Dialogul Artelor-Tescani, ediția a VI-a, având ca invitate speciale pe actrița Eliza Noemi Judeu, pianista Alina Pavalache și regizoarea Anda Tăbăcaru, în care tinerii participanți la Masterclassul coordonat de soprana Neli Miricioiu (în perioada 23-28 august a.c) și au demonstrat talentul și priceperea. Între 10-30 august 2020 s-a desfășurat Tabăra Internațională de Pictură Tescani ’44 la care a fost prezent și inițiatorul acesteia maestrul Ilie Boca. În perioada 2-6 septembrie 2020 Secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu, în parteneriat cu Consilui Județean Bacău și Filarmonica Mihail Jora din Bacău a organizat la estrada din incinta Conacului de la Tescani obișnuitul Festival Internațional în aer liber Enescu-Orfeul Moldav, ediția 41, cuprinzând concerte și recitaluri camerale de mare succes. Așa cum au afirmat în repetate rânduri artiștii prezenți aici, locul acesta pitoresc de pe Valea Tazlăului, oferă trăiri speciale (puse pe pânză sau pe note muzicale) caracterizate printr-o liniște sufletească, combinată cu o magie spirituală care te îndeamnă la sensibilitate și creație intelectuală. De aceea dragă călătorule dacă esti prin zonă nu ocoli plaiurile Tescanilor, unde a iubit, cântat și compus genialul Enescu.

Horațiu Măndășescu