ACASĂ / ARTICOLE / FUNDAȚII - ASOCIAȚII / Secția română a Asociației franceze “Les amis de Panait Istrati”

Secția română a Asociației franceze “Les amis de Panait Istrati”

În decembrie 1968 a fost fondată în Franța Asociația “Les amis de Panait Istrati”, având ca obiective reeditarea operei scriitorului (1880-1935), promovarea personalității sale și păstrarea vie a memoriei și spiritului lui.

În 1975, președintele organ i z a ț i e i , Marcel Mermoz împreună cu Christian Golfetto au efectuat o vizită în România “pe urmele lui Panait Istrati”, ocazie cu care s-au întâlnit cu Margareta Istrati, văduva scriitorului (1908-1991) și cu Alexandru Talex (1909-1998), prieten al lui Istrati care, cu o generozitate și conștiinciozitate ieșite din comun, i-a tradus opera și s-a îngrijit de publicarea ei, atât înainte cât și după război. În anii stalinismului (1945-1965), Panait Istrati a fost integral cenzurat în România, dar ulterior a fost permis, mai puțin capodopera sa “Spovedanie pentru invinși” (publicată în 1929 la Paris și reeditată în 1977) în care demască ororile comunismului bolșevic. În 1985, Christian Golfetto – președintele asociației franceze între 1987-1990 și 1996-1999 – crea revista anuală “Caietele Panait Istrati”, devenind mentorul celor 13 volume apărute până în 1996, după care, până în 1999, asociația a publicat 5 numere ale “Buletinului Panait Istrati”. După 30 de ani de activitate remarcantă (editarea operei istratiene, manifestări culturale de anvergură, publicarea unui număr de 94 de Buletine și 13 Caiete Panait Istrati), viața de organizație a intrat într-un vădit regres, diminuându-se substanțial, dar asociația nu s-a dizolvat ci a trecut “în așteptare”, până în 2012 când Adunarea Generală a desemnat o nouă conducere – în frunte cu Christian Delrue, președinte în funcție și astăzi și a decis reluarea activităților în ritm susținut, inclusiv apariția unei noi publicații. Imediat după Revoluția din 1989, la inițiativa unui grup de intelectuali, mari iubitori de Istrati, s-a constituit în 1990 Asociația “Prietenii lui Panait Istrati” din România cu sediul la București. Președinte a fost aleasă Camelia Stănescu- Ursuleanu, jurnalist la Radio România Tineret și autoare a dramatizărilor radiofonice a operelor istratiene “Mihail”, “Țața Minca” și “Neranțula”. Iar printre membrii de bază s-au numărat Margareta Istrati, Alexandru Talex, Corina Costopol-Dima, Sofia Șincan, Teodor Vârgolici, Florian Pittiș, Mugur Popovici, Dan Ursuleanu ș.a. După mai multe acțiuni lăudabile, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 1991, Asociația “Prietenii lui Panait Istrati” în parteneriat cu organizația franceză și alte instituții a organizat “Colocviul Internațional Panait Istrati” care a debutat cu spectacolul “Panait Istrati pelerinul inimii” desfășurat la Sala Radio. A urmat o perioadă prolifică pentru asociația română care, în câțiva ani, beneficiind și de o bună mediatizare, a reușit să adune peste 1.000 de membri cotizanți (majoritatea elevi și studenți) și a organizat nenumărate manifestări culturale de mare succes și audiență, printre care și cele trei tabere internaționale (interactive și pluridisciplinare) de creație Panait Istrati, la Predeal-Pârâul Rece (31 august-6 septembrie 1992); Brăila-Lacul Sărat (21-29 august 1993) și Dărmănești, județul Bacău (16-23 august 1994). În anul 1995, tabăra s-a ținut în Grecia, în cadrul proiectului “Balcanii și Mediterana”, participarea membrilor și îndeosebi a tinerilor fiind însă redusă, mulți dintre aceștia aflând despre eveniment de la radio. După aceasta, activitatea asociației române s-a subțiat considerabil, numeroși membri nu au mai plătit cotizația, risipindu-se care încotro, tinerii n-au mai “ținut aproape” și astfel ușorușor organizația a dispărut de la sine din peisajul cultural.

În anul 2007, dorind revigorarea asociației, fosta președintă Camelia Stănescu-Ursuleanu a sunat din nou adunarea, dar din păcate, din cei peste 1.000 de membri înregistrați în 1995, acum au mai răspuns prezent doar 7 din București (Camelia Stănescu- Ursuleanu, Corina Dima, Sofia Șincan, Mugur Popovici, Cristina Mateescu și subsemnatul), care însă, după 2012 aveau să adere la organizația franceză, alcătuind nucleul Secției române a Asociației “Les amis de Panait Istrati” din Franța. Astfel, pe ruinele fostei Asociații “Prietenii lui Panait Istrati” din România (fondată în 1990), după 2012 s-a format secția română a organizației franceze, având ca lider și persoană de legătură pe aceeași Camelia Stănescu-Ursuleanu, recunoscută de conducerea acesteia și menționată în actuala ei publicație anuală “Le haiduc” (continuatorul Buletinelor și Caietelor Panait Istrati de odinioară). După 2012, secția română a asociației în parteneriat cu organizația franceză și alte instituții din țară și străinătate, a participat activ în calitate de co-organizator sau invitat la numeroase manifestări culturale de mare atractivitate și audiență, contribuind efectiv la reușita acestora. Din multitudinea lor exemplificăm: În perioada 16-18 octombrie, la Biblioteca Națională, Muzeul Literaturii Române și Biblioteca Județeană Brăila, s-a desfășurat manifestarea culturală complexă “90 de ani de literatură europeană”, prilej cu care în cadrul seminarului “Panait Istrati, scriitor fără frontiere”, președintele asociației franceze Christian Delrue a susținut o comunicare în care i-a omagiat pe prietenii vechi și noi ai lui Panait Istrati din Franța și România. Manifestarea, care a inclus și o expoziție de fotografii, manuscrise și ediții bibliografice din “Colecțiile speciale” ale Bibliotecii Naționale, un spectacol de teatru “Panait Istrati – nașterea unui scriitor” și alte întâlniri memorabile, s-a finalizat cu o vizită documentară la Brăila, la Casa Memorială “Panait Istrati” și la Biblioteca Județeană, unde a avut loc și o masă rotundă cu tema “Pe urmele lui Panait Istrati”; Aceeași Bibliotecă Județeană Brăila a găzduit în zilele de 23 octombrie 2014 și 15 aprilie 2015 două evenimente interesante, anume Masa Rotundă “Panait Istrati – 130” (prilejuit de împlinirea a 130 de ani de la nașterea scriitorului) și dezbaterea “Panait Istrati, eternul vagabond – 80 de ani de la trecerea în neființă”, precedată de expoziția de pictură “Opera lui Panait Istrati în arta plastică”; În zilele de 26 și 27 mai 2018 a avut loc la Librăria “Kiralina” din București “Festivalul Panait Istrati”, la care a participat și Christian Delrue; La data de 15 ianuarie 2019, la Institutul pentru Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a avut loc Masa Rotundă “Panait Istrati, scriitor român, scriitor levantin”, cu participarea extraordinară a fostului președinte al României, Emil Constantinescu; În perioada 13-20 aprilie 2019 s-a desfășurat evenimentul “Pe urmele lui Panait Istrati la București și Brăila”, care a reunit mai mulți membri ai asociației franceze și secției române a acesteia, care a inclus spectacolul audio-vizual “Panait Istrati – scriitor fără frontiere” de la Muzeul Țăranului Român, Colocviul “Universul istratian” de la Muzeul Literaturii Române (unde subsemnatul am, fost solicitat să prezint – în limba franceză – articolul din revista “Independența Română-Independența prin Cultură” referitor la dosarul de la siguranță a lui Panait Istrati) și o excursie tematică la Brăila, locul de naștere al “omului care nu aderă la nimic”. În afara evenimentelor menționate, secția română a Asociației “Les amis de Panait Istrati”, a realizat și un site propriu (istrati.tiit.ro) care cuprinde imnul asociației (scris în 1933 de Dan Ursuleanu pe melodia lui Frederic Francois “Mon coeur te dit je t’aime” și mai multe materiale inedite din viața și opera scriitorului român de expresie franceză. Asociația din Franța are și ea un site oficial, bogat în informații și materiale interesante, printre care și, în facsimil, articolul “Panait Istrati, agent sau client al poliției politice interbelice” publicat în numărul din august 2016 al revistei “Independența Română-Independența prin Cultură”. Prin intermediul organizației prezentate, spiritul istratian de prietenie, camaraderie, omenie, dreptate și independență este păstrat viu, având datoria de a-l duce mai departe.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” este purtătoare a numelui Regelui Marii Uniri și a …

Asociația ASO-EST “Educație Talent Șansă”

“EDUCAȚIA este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: