Pe acoperișul României (I)

In ultima perioadă de timp, numărul celor care au ales muntele ca destinație turistică a crescut destul de mult. Deși altitudinea munților Carpați nu este una impresionantă în raport cu alte masive sau lanțuri muntoase, frumusețea și sălbăticia lor le oferă un farmec aparte tuturor celor care doresc să-i descopere și să se bucure de măreția acestora.

Din numărul total de vârfuri din munții noștri, 14 dintre ele se evidențiază având o altitudine mai mare de 2500m. Dintre acestea, în Masivul Făgăraș întâlnim 8 vârfuri; în Masivul Bucegi, 3 vârfuri; în Retezat, 2 vârfuri; iar în Parâng, 1 vârf. Mai jos am încercat să prezentăm pe scurt unele trasee de acces către cele 14 vârfuri. Pentru planificarea unei ture vă recomandăm să consultați ghidurile traseelor montane și să vă organizați astfel încât să fiți pregătiți pentru parcurgerea traseelor în condiții optime și să le abordați în funcție de nivelul dumneavoastră de pregătire. Topul este deschis de către Vârful Moldoveanu, cu altitudinea de 2544 m, fiind cel mai înalt punct din România, iar cel mai accesibil traseu către acesta se face din partea sudică – din zona argeșeană – ce ne va duce și pe cel de-al treilea vârf de peste 2500 m, Vârful Viștea Mare. Traseul dus-întors durează între 8 și 10 ore și este recomandat celor care sunt obișnuiți cu traseele de anduranță, evident, echipați corespunzător. După ce parcurgem un drum forestier de aproximativ 40 km ajungem la vechea așezare, Stâna lui Burnei, locul de start al traseului. Poteca trece pe lângă Cascada Zbuciumată și Cascada Văii Rele și după aproape două ore de urcat ajungem în căldarea superioară a Văii Rele. De la lacul Iezerul Triunghiular, începem să urcăm și rămânem uimiți de măreția Făgărașului și de priveliștea din Portița Vistei asupra Văii Vistei și a ținutului Transilvaniei. Cu fiecare pas urcat, crestele Făgărașului încep să se creioneze sub privirea noastră. Urcușul devine din ce în ce mai dificil și în unele zone avem nevoie să ne ajutăm și de prizele la mâini. La aproximativ 30 de minute de la Portița ajungem pe cel de-al treilea vârf de peste 2500 m, Vârful Viștea Mare cu o altitudine de 2527 m. De aici, poteca se îngustează, suntem pe creastă, trebuie să fim atenți la fiecare pas și să parcurgem cu grijă zona de lanțuri din Spintecătura Moldoveanului, ultima zonă mai dificilă înainte de a ajunge pe “acoperișul“ României. Întoarcerea către Stâna lui Burnei se poate face pe același traseu sau se poate continua către Vârful și lacul Galbena, după care urmează o coborâre lungă și dificilă prin pădure. Poate unul dintre cele mai frumoase și mai interesante trasee montane este “Drumul Zmeilor” ce leagă Cabana Negoiu aflată la o altitudine de 1540m de Vârful Negoiu situat la 2535m înăltțime, un mix format de potecă, lespezi și bolovani imenși. Traseul este recomandat persoanelor cu experiență și obișnuite cu traseele lungi, parcurgerea acestuia dus-întors fiind de aproximativ 8-9 ore. Încă de la început vom trece peste câteva prăpastii sau zone mai expuse cu ajutorul câtorva podețe de metal ceea ce ne ușurează deplasarea. După aproximativ o oră, ajungem în Căldarea Sărății, unde simțim din nou măreția Făgărașului cu ale sale culmi semețe, creste ascuțite și muchii infinite. Din Căldare se vede în depărtare căderea de apă formată de Cascada Sărății deasupra căreia se află una dintre cele mai dificile treceri montane “Custura Sărății”. Traseul nostru urcă susținut, iar de la Piatra Prânzului poteca se transformă într-o înșiruire de lespezi până în Șaua Cleopatrei.

De aici, mai avem încă aproximativ 45 minute până pe Vf. Negoiu (2535m), și, după căteva mișcări ajungem în pisc, deasupra norilor. Un alt traseu din Munții Făgăraș în care putem atinge două vârfuri de peste 2500m, pornește din zona argeșeană a Transfăgărășanului, Piscul Negru – cota 1200m și urcă până pe Vârful Lespezi și Vf. Cornul Călțunului. Traseul începe direct cu un urcuș susținut prin pădure, ce ne pregătește pentru un traseu la altitudine. După aproximativ 40 de minute, ajungem la Stâna Lespezi, peisajul se lărgește, suntem în zona alpină, iar privirea ne este ațintită către vârful ce se vede în depărtare. De la stână, continuăm către vârf pe Piciorul Lespezi și chiar dacă pare că ne apropiem de el, este, totuși departe. De la începutul traseului și până pe vârf se ajunge în aproximativ 4 ore, poteca urcând în continuu. Fiind la altitudinea de 2517 m, simțim că suntem mai aproape de cer, mai ales când vedem cât de mic pare Lacul glaciar Călțun. Porțiunea dintre Vârful Lespezi și Vârful Cornul Călțunului nu este marcată, se merge pe lespezi, stânci înguste și este recomandată persoanelor cu experiență montană. Pentru coborâre alegem să parcurgem același traseu, iar la final se constată că s-au adunat aproximativ 8-9 ore de drumeție.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu