Trecut-a noaptea cea mai lungă

Am lăsat în urmă un an în care pandemia a făcut ravagii pretutindeni în lume și nu doar în planul sănătății. Contrar celor care doreau să amâne alegerile de teama creșterii numărului de îmbolnăviri, iată că nu s-a produs un astfel de lucru, dimpotrivă, trendul îmbolnăvirilor este descrescător, avem încă locuri libere în secțiile de ATI, iar vaccinarea bate la ușă.

Solstițiul de iarnă aduce în memorie prăbușirea sângeroasă a comunismului în România, pe 21 decembrie, după ce pe 16 decembrie începuse revoluția la Timișoara. Foarte curând, după asasinarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu în urma unui proces de toată rușinea, devenea tot mai clar că puterea rămăsese în mâinile vechilor cadre comuniste, președintele pentru aproape trei mandate, Ion Iliescu, fiind un vechi membru al CC, al PCR, dar și agent KGB instruit la Moscova și aservit puterii de la răsărit, fapt pentru care a blocat alipirea Basarabiei la patria mamă. Pe 21 decembrie 2020 se instalează noul Parlament al României, cel de până acum purtând povara unor legi dezastruoase și risipei fără precedent a banului public. Pensiile speciale, ruinătoare de buget sunt strigătoare la cer, fără echivalent în nici o altă țară a Uniunii Europene. Ca și așa zisa creștere a pensiilor cu 40%, în urma căreia vor beneficia cei cu pensii foarte mari, care vor spori consistent, în timp ce pensiile mici vor crește puțin semnificativ. Am ascultat în acest parlament discursuri oribile, prin care erau puși la zid eroii acestui neam, cei care au luptat cu arma în mână împotriva regimului comunist criminal instaurat în urma ocupației sovietice. În prezentul material nu atingem decât în treacăt problemele politice, discuția se va concentra pe tema sănătății. Absenteismul la vot, fără precedent în istorie, nu a fost uniform. Cetățenii români de etnie maghiară s-au prezentat aproape în totalitate la vot. Românii, care apreciază în mod deosebit această minoritate etnică, au lipsit masiv de la vot, în bună parte cu scopul de a asigura UDMR-ului intrarea în parlament și participarea la guvernare. O altă explicație, adiacentă, ar fi nivelul redus al conștiinței sociopolitice manifestat îndeosebi la populația de vârstă tânără, din cauza dezastrului sistemului nostru educațional care a atins cote negative maximale pe vremea repetatelor ministeriate ale Ecaterinei Andronescu care aproape a interzis deschiderea școlii către societate. Absolvenții nostri nu sunt pregătiți să devină cetățeni conștienți de misiunea lor în societate, nu cunosc doctrinele politice și mecanismele democrației, în bună parte sunt indiferenți politic, nici măcar cei care au avut pentru prima dată dreptul de vot nu s-au prezentat la urne în număr important. Președintele țării, Klaus Iohannis, are mare dreptate când vorbește despre O ROMÂNIE EDUCATĂ ca necesitate imperativă La inițiativa UDMR (!) a fost lansată propunerea interzicerii așa zisului traseism al parlamentarilor. Acest lucru atentează la libertatea de conștiință dar și la morala creștină. Dacă un parlamentar sau un demnitar în general, își clarifică atitudinea părăsind un partid care nu mai reprezintă un factor de promovare al progresului, dimpotrivă, trecând pe pozițiile unui partid care servește mult mai bine interesele țării și poporului, este un lucru demn de laudă. Nu poți persista pe o poziție care face rău țării. În Biblie întâlnim situații în care femei păcătoase, de pildă, s-au creștinat și au devenit demne de venerație, ba chiar și unul dintre tâlharii răstigniți alături de Isus Hristos a trecut printr-o schimbare radicală de conștiință, astfel încât Domnul Isus îi promite raiul. În momentul de față, trecerea de la un partid la altul devine un fapt benefic societății, fiind promotor al progresului și cât se poate de necesar.

Prezentul material se preocupă însă îndeosebi de problematica sănătății prin prisma actualei pandemii COVID19. Acest virus nu va dispărea cu totul, omenirea va conviețui cu el multă vreme, la nivel mocnit, nu de pandemie devastatoare, poate cu unele reizbucniri ici și colo. În prezent, o masă considerabilă de oameni au trecut prin boală și sunt raportați drept vindecați. Acest termen poate induce în eroare deoarece vindecarea este doar virusologică, ei nu mai sunt contagioși, s-au imunizat, au anticorpi, au eliminat virusul, dar starea sănătății lor este precară, înregistrează suferințe adesea invalidante. În România, o jumătate de milion de bolnavi COVID19 sunt considerați vindecați virusologic. Recuperarea stării de sănătate de care se bucurau înainte de îmbolnăvire este dificilă și necesită o perioadă uneori îndelungată. Mulți vor rămâne cu sechele durabile, uneori foarte grave. La nivelul plămânului, cel mai afectat organ, fibroza pulmonară poate fi atât de severă încât insuficiența respiratorie devine intolerabilă, provocând moartea. Recent, în SUA, la un astfel de bolnav a fost efectuat cu succes un transplant de plămâni. Bolnavii care au necesitat internarea în secțiile de ATI, unde de regulă sunt intubați și ventilați artificial cu ajutorul aparatelor, traversează o perioadă nu tocmai scurtă de comă indusă. După ce ajung să respire singuri, sunt detubați și începe recuperarea. Mai devreme sau mai târziu, ei devin negativi virusologic. La început ei sunt atât de slăbiți încât nu se pot da jos singuri din pat, este nevoie să învețe să mănânce singuri, să vorbească, să reia mersul, să depășească o perioadă de dezorientare, urmată adesea de depresie. Pentru o primă perioadă de recuperare, sunt necesare îngrijiri în secții și saloane speciale. Nu suntem pregătiți sub acest aspect. După un timp, sunt externați din spital, trec în grija familiilor, dar mulți locuiesc singuri, nu puțini sunt cei care nu mai au pe nimeni. Bolile cronice de care sufereau de dinainte de îmbolnăvire se agravează de regulă, necesită reevaluare și ajustarea tratamentului. Peste fibroza pulmonară evolutivă se pot suprapune pneumonii bacteriene intercurente. Vaccinarea antipneumococică este necesară. Inima este și ea, adesea, afectată de această viroză, miocardita este frecventă, stă la baza morților subite, a insuficienței cardiace, tulburărilor de ritm ș.a. Toți cei care au trecut prin COVID19 necesită control cardiologic. Hipercoagulabilitatea din COVID stă la baza formării de mici trombi care afectează (blochează) microcirculația în diverse organe, dar se pot forma și trombi de dimensiuni mari care migrează și torentul circulator îi poate duce spre diverse organe unde provoacă infarctizări. Cea mai periculoaasă localizare este la nivelul creierului, unde generează accidente vascular-cerebrale. Starea psihică a acestei categorii de bolnavi este marcată în principal de depresie. Există un risc ceva mai ridicat de suicid. Se cunosc situații în care tocmai în ajunul externării au survenit defenestrări, motiv pentru care toate ferestrele saloanelor care găzduiesc acești bolnavi au fost prevăzute cu gratii. Depresia poate fi de lungă durată. În etapa actuală toate eforturile sistemului sanitar sunt dirijate spre combaterea răspândirii virusului: purtarea măștii, izolare, carantinare, restricții peste restricții. A sosit însă vremea în care se impune să facem ceva pentru cei vindecați virusologic dar care au rămas cu sechele în plină evoluție. Nu suntem pregătiți nici pe departe pentru aceasta. Nu avem centre de recuperare specializate. Ca urmare, România pierde o considerabilă forță de muncă, oameni de valoare, perfect recuperabili. Se impune înființarea unui Centru Național pentru recuperarea sechelarilor COVID19 care să includă un centru de cercetări, cu o revistă de specialitate. Locația pe care o sugerăm ca fiind cea mai adecvată ar fi județul Vâlcea, unde, în apropierea orașului Râmnicu Vâlcea, gravitează trei stațiuni balneoclimatice de mare valoare și care dispun de rețeaua de construcții adecvate acestui profil, având și o îndelungată tradiție: Călimănești-Căciulata, Olănești și Govora. La Căciulata există și baza termală având bazine de înot de mare capacitate, indispensabile în procedurile de recuperare. Govora ar fi indicate îndeosebi pentru tratamentul sechelelor neuropsihice, îndeosebi ale depresiei și sindromelor dominate de anxietate. Toate cele trei stațiuni, la care putem adăuga și Ocnele Mari, au o calitate a aerului care favorizează recuperarea sechelelor pulmonare, cele care, netratate, pot evolua spre insuficiență respiratorie Acest Centru Național, devenit de interes European, ar putea atrage fonduri europene. În acest context s-ar putea realiza o Revistă de specialitate dedicată strict cercetărilor pe linia recuperării sechelarilor COVID19. Revista, la care ar colabora specialiști din întrega lume, va putea dobândi în scurtă vreme un viguros prestigiu internațional. Considerăm că Ministerul Sănătății trebuie să se implice cu hotărâre în această decizie. Beneficiul economic ar fi deosebit, iar prestigiul României pe linia cercetării medicale ar fi remarcabil.

Corneliu Zeana