Pe acoperișul României (II)

Continuăm prezentarea vârfurilor muntoase din România și în numărul de astăzi vom face o incursiune prin masivele Făgăraș, Parâng, Retezat și Bucegi, la fel de interesante și atractive precum cele anterior arătate. Cel de-al patrulea vârf ca înălțime din România este și cel mai mare din masivul cu același nume – Parâng. Din orașul Petroșani mergem aproximativ 20 kilometri până la cabana Groapa Seacă, de unde începe practic traseul către vârf. Pe poteca marcată cu cerc roșu în aproximativ două ore ajungem la Refugiul Agățat situat la altitudinea de 1440 m. De la refugiu, continuăm ascensiunea spre zona alpină unde pantele sunt acoperite de jnepeni, iar poteca bătătorită este plină de stânci și roci. După aceea, urcând mai departe, în scurt timp ajungem la treapta inferioară glaciară. De aici putem vedea în toată splendoarea lui, lacul Zănoaga Stânei, iar în apropiere se observă Lacul Mic. Continuăm drumeția spre treapta glaciară superioară unde întâlnim lacul Mândra, aflat la altitudinea de 2160 m, după care urcăm spre finish, vârful Parângul Mare aflat la 2519 m altitudine. Până pe vârf se fac aproximativ 5-6 ore, iar dacă la întoarcere alegeți același traseu, în aproximativ 3-4 ore ajungeți la Cabana Groapa Seacă. Din Parâng ne mutăm în Retezat pentru vârfurile Păpușa, (2508 m) și Peleaga (2509 m). Pornim întrun lung drum către Țara Hațegului până în Poiana Pelegii. Pentru a parcurge traseul celor două vârfuri este nevoie să ne luăm cortul pentru a campa în zona lacului glaciar Bucura, cel mai mare lac glaciar din masivul Retezat. Pentru a ajunge la Lacul Bucura, vom urca pe traseul marcat cu triunghi roșu, un drum accesibil pentru toți turiștii, indiferent de experiența pe munte, cunoscut și apreciat de către montaniarzii români și străini. Durata traseului este de circa două ore și întrucât în zona lacului temperaturile pot scădea destul de mult, este important să avem la noi saci de dormit călduroși și un echipament adecvat pentru zona alpină. Traseul spre cele două vârfuri pornește de lângă refugiul Salvamont. Urmăm drumul marcat cu triunghi galben până pe Vârful Peleaga și în aproximativ o oră și jumătate ajungem să avem o imagine panoramică asupra Lacului Bucura. De pe vârful Peleaga, coborâm pe sub Colții Pelegii pe traseul marcat cu cruce galbenă și în aproximativ două ore se ajunge pe vârful Păpușa. De aici, din vârful Păpușa se ajunge înapoi la bază (Salvamont) urmând același traseu ca la urcare sau un drum prescurtat. Cel mai accesibil traseu din Făgăraș către piscurile sale mărețe este cel către Vârful Vânătoarea lui Buteanu, aflat la 2507 m altitudine. Pentru acest traseu pornim din zona lacului Bâlea și după o urcare de 45 -60 minute ajungem în Șaua Caprei ce leagă Vârful Iezerul Caprei de muchia către vârfurile Capra și Buteanu, iar în față admirăm culoarea de smarald a lacului Capra. De aici, poteca începe să urce mai lin și până pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu mai avem aproximativ o oră și jumătate. Traseul este accesibil, dar trebuie să fim atenți la porțiunea mai expusă a acestuia, unde trebuie să ne cățărăm 3-4 metri. Chiar dacă traseul nu este foarte dificil, impune purtarea de către toți participanții a unui echipament adecvat . Pentru Vârfurile Dara (2501m) și Hârtopul Darei (2506m) ne deplasăm în zona estică a Făgărașului. Din stațiunea Sâmbăta, urcăm pe drumul forestier către Cabana Valea Sâmbetei, poziționată în zona cunoscută de iubitorii de munte ca fiind asemănătoare cu zonele Alpilor elvețieni. De la cabană, începe adevăratul traseu de anduranță, urcăm prin partea stângă către Cheia Bandei (2381 m). În față ni se arată Colțul Bălăceni, iar în dreapta Fereastra mare a Sâmbetei. În aproximativ 2 ore de la cabană ajungem pe creastă. Urcușul greu a trecut, dar mai avem de parcurs o porțiune de aproape 2-3 ore. De pe creastă, supremația Făgărașului ni se dezvăluie în cea mai pură formă: siluetele piscurilor par ca fiind creionate pe cerul colorat într-un albastru infinit.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu