Antrenorul Constantin „Titi” Tudor

Povestea lui Constantin „Titi” Tudor, antrenorul care l-a descoperit pe Leonard Doroftei, și a celebrului său prosop

In ziua de 5 ianuarie 2002, Leonard Doroftei se încorona campion mondial la box profesionist, categoria semi-ușoară a versiunii WBA, după ce l-a învins la puncte pe argentinianul Raul Horacio Balbi. Pe lângă lupta dintre cei doi pugiliști, atenția publicului a fost captată de un bărbat aflat chiar lângă ring, care urmărea disputa cu sufletul la gură, mușcând dintr-un prosop. Era Constantin Tudor, zis și „Titi Prosop”, antrenorul care l-a descoperit și i-a îndrumat cariera lui Doroftei… Mușcă prosopul ca să nu-i deranjeze pe arbitri Constantin „Titi” Tudor s-a născut în ziua de 21 august 1955, în comuna Sălciile, din județul Prahova. Încă din copilărie a avut o mare pasiune pentru box, motiv pentru care și-a fabricat un sac de antrenament, umplut cu pământ, în curtea casei părintești. A practicat boxul de performanță, a fost campion național, a câștigat turnee internaționale, dar a devenit și mai cunoscut ca antrenor, pregătind pugiliști care aveau să devină mari campioni, precum Leonard Doroftei, Lucian Bute, Adrian Diaconu sau Jo Jo Dan. Cel mai apropiat a rămas de Doroftei. „Leonard Doroftei a fost un om atât de îndrăgostit de box, încât cred că puţini vor putea ajunge ca el. Pentru el conta doar antrenamentul, meciul şi cititul. A fost cel mai bun copil al meu. Şi Bute a fost un băiat extraordinar. Sunt mulţi copii care ar trebui menţionaţi, sunt prea mulţi. Dacă aş mai scoate un Doroftei aş fi un om împlinit”, mărturisea Titi Tudor, într-un interviu acordat „jurnaldearges.ro”. Celebrul prosop din care antrenorul mușcă mereu la meciuri are și el o poveste: „Eu trăiesc la intensitate maximă fiecare meci. Zbieram la colț și deranjam arbitrii. La un moment dat, aceștia m-au avertizat că, dacă nu mă potolesc, îl vor depuncta pe sportivul pe care îl pregăteam. Așa că mi-am băgat prosopul în gură și am mușcat din el. De atunci, gestul ăsta a devenit marcă înregistrată”. De altfel, respectivul gest i-a adus și supranumele de „Titi Prosop”, cu care este cunoscut în toată lumea boxului, și nu numai… Între timp, Leonard Doroftei a ales să se mute în Canada, împreună cu familia, acuzând că autoritățile din orașul său natal, Ploiești, i-au pus bețe în roate în afarcerile pe care le derula. Titi Tudor a rămas însă pe „baricade” și continuă să descopere și să-i îndrume în tainele boxului, în sala care-i poartă numele, pe cei care visează să calce pe urmele „Moșului”, sau ale lui Lucian Bute, din postura de antrenor coordonator al Clubului Sportiv Municipal Ploiești. Mai mult, a înființat și o secție de fete, iar elevele sale s-au remarcat în scurt timp la campionatele naționale. În același timp, este și coordonatorul lotului lotului național de cadeți și juniori al României. Admite, însă, că plecarea lui Doroftei i-a produs o mare tristețe: „Am avut o mare durere în suflet, un mare gol în stomac atunci când m-a anunțat că pleacă definitiv în Canada… Dar nu am vrut să mă amestec în niciun fel în decizia lui. Dar știu că el a plecat din România cu un mare regret… Pentru mine, plecarea lui Leonard a fost și rămâne o mare enigmă”. Emigrarea „Moșului” Doroftei nu reprezintă singurul motiv de tristețe al lui nea Titi. Antrenorul deplânge și situația actuală în care se află boxului românesc: „România era la box pe locul 5 în lume, iar acum este mai jos de ultimul loc! Înainte, sportivii noștri calificați la Olimpiadă abia își găseau un loc în avion, acum, încap lejer într-un microbuz… Dacă vrei să ai o societate sănătoasă, trebuie să investești în competiții de masă, în care să-i antrenezi pe copii și să-i descoperi pe cei mai buni. E greu, însă, în prezent să faci așa ceva”. Pandemia de coronavirus l-a determinat pe Constantin Tudor să găsească metode inedite de lucru și, astfel, a inventat antrenamentele online, în care își îndrumă și își urmărește elevii prin intermediul gadgeturilor.

Are patru by-pass-uri la inimă

În anul 2013, Titi Tudor a trecut printr-o mare cumpănă a vieții. Aflat în Rusia, la Campionatele Europene de box, antrenorul a suferit un infarct și a fost dus de urgență într-un spital din Novorosiisk, unde, însă, niciun doctor nu s-a încumetat să-l opereze! A ajuns în cele din urmă în România, unde a fost operat de profesorul Șerban Brădișteanu, care i-a montat patru by pass-uri. „Crăp, dar nu renunț la box! Boxul este viața mea!”, mărturisea Constantin Tudor după intervenția chirurgicală suferită. Și, într-adevăr, descoperitorul lui Leonard Doroftei n-a părăsit nici până în ziua de astăzi sala de box, unde continuă să-i inițieze pe cei mici în tainele sportului cu mănuși, cu speranța că va mai forma un campion mondial…

Sebastian Colțescu – rasism sau exprimare nefericită?

Arbitrul român Sebastian Colțescu (43 de ani) a devenit protagonistul unui imens scandal internațional, după ce l-a numit „ăla negru” pe fostul internațional camerunez Pierre Webo, antrenor secund al echipei Istanbul Bașakheșir, în timpul meciului pe care această formație îl juca în Franța cu PSG, în Liga Campionilor. În semn de protest, echipa din Istanbul s-a retras de pe teren, urmată fiind și de parizieni, iar lumea s-a împărțit în două tabere: una care îl acuză pe român de rasism, alta care îl apără, susținând că a fost vorba doar de o exprimare nefericită. UEFA a deschis o anchetă, dar s-a ferit să ia o decizie pripită. Deși, pe fondul reacțiilor vehemente ale acuzatorilor, se arătau inițial deciși să-l sancționeze drastic pe arbitrul român, se pare că oficialii de la Lyon se gândesc serios și la turnura pe care ar putea să o ia acest caz. Sebastian Colțescu l-a angajat pe avocatul spaniol Josep Vandellos și e decis ca, în cazul în care va fi găsit vinovat de rasism, să se adreseze Curții Internaționale a Drepturilor Omului (CEDO) și chiar Tribunalului de la Haga și să solicite despăgubiri de ordinul milioanelor de dolari! În apărarea sa, Colțescu susține că termenul „negru” denumește doar o culoare și nu este sinonim cu „nigger”, cuvântul peiorativ din limba engleză pentru persoanele de culoare.

Mugur Băileșteanu