Intre școlile model din partea de sud a țării școala nr. 8 academician Marin Voiculescu, din municipiul Giurgiu, ocupă un loc aparte. Acest loc este marcat de câteva aspecte legate de momentul când a fost construită această instituție de învățământ, de istoria acestei construcții, de aspectul ei interior și exterior, de încăperile și holurile la standarde europene și nu în ultimul rând de corpul profesoral de excepție cu care a fost încadrată. Școala face parte din cele zece școli din Municipiul Giurgiu: Școala nr. 1 Giurgiu „Sfântul Gheorghe”, înființată în secolul XIX, Școala nr. 2, înființată în 1951 prin comasarea școlilor nr. 3 și 4 de băieți, funcționează într-o clădire construită în 1890, Școala nr. 3 „Ion Boldescu”, înființată în 1959, Școala nr. 4, „Mihai Eminescu”, înființată în 1962, Școala nr. 5 Giurgiu, înființată în 1986, ca urmare a apariției unui nou cartier de locuințe, „Tineretului”, Școala nr 6, „Savin Popescu”, înființată în 1955, ca urmare a apariției cartierului de blocuri numit „Oinac”, Școala nr. 7, de pe strada Portului, în 1962 într-o clădire construită în 1890 unde a funcționat în diferite perioade școala de băieți, școala primară de fete, liceul de fete etc, Școala nr. 10, înființată în 1974, amplasată în cartierul de blocuri Tineretului, realizat ca urmare a creșterii populației orașului prin dezvoltarea industriei. Școala nr. 8 a apărut ca o consecință a creșterii populației școlare, în urma procesului de industrializare a orașului de la Dunăre. Școlile din cartierele de blocuri, Oinac și Tineretului, școala nr. 10 și școala nr. 5, funcționau în trei schimburi. Durata orelor de curs redusă, deterermina o discriminare față de elevii din celelalte școli din oraș. Școala nr. 8 Giurgiu cum s-a numit până în 2007, când primește numele unui mare virusolog român, născut la Giurgiu, absolvent al Liceului Ion Maiorescu, academician Marin Voiculescu are o istorie scurtă în comparație cu celelalte școli din oraș. Această istorie începe înainte de anul 1989, când industrializarea orașului, prin combinatul Chimic, Întreprinderea Testila Dunăreana, Șantierul Naval, Giurgiu, Întreprinderea de Utilaj Greu, Fabrica de case etc, populația școlară a crescut foarte mult și unele scoli funcționau în mai multe schimburi. Preocupări pentru o nouă școală sunt înainte de 1989, la Institutul de proiete Giurgiu. Autorul acestui proiect a fost arhitectul Cezar Cosma. Construcția noului local a început în 1991, lucrările fiind executae de CONSING S, Giurgiu.
Școala nouă, cuprindea holuri foarte largi, grupuri sanitare moderne, săli de clasă, bibliotecă, cabinet medical, sală de festivități, sală de sport. Pesoanele implicate în plan local au fost în primul rând arhitectul Cezar Cosma, conducătorul de proiect, oficialitățile orașului și județului Giurgiu din primii ani de după revoluția din 1989, între care se detașează primarii, ing. Marciu Cristian, ing. Lucian Iliescu, înspectorii generali ai Inspectoratului Școlar județean (Lobda Melu, Ștefan Păun, Manda Dumitru). Lipsa banilor a trenat construcția, fiind săpate numai fundațiile. Construcția a avut jertfa a trei copii care au murit în aceste fundații, prin prăbușirea malurilor neprotejate. Acest fapt trebuia menționat pe o placă comemorativă. În timpul ispectorilor generali prof. Melu Lobda, prof. dr. Ștefan Păun (1997, 2001-2005) ), prof. Dumitru Manda (1997-2000) s-au făcut demersuri pentru reluarea construcției. Lucrările s-au desfățurat în trei etape: în septembrie 1997 s-au finalizat două corpuri ale clădirii, septembrie 1998, ultimile corpuri ale școlii iar în decembrie 2003 s-a finalizat sala de sport, cu bazin de înot. Inaguraea școlii a avut loc la 12 septembrie 1997, în prezența oficialităților locale și a inspectorului General, prof. Dumitru Manda. În februarie 2004 s-a inaugurat sala de sport în prezența primului ministru Adrian Năstase și ministrul învățământului, Alexandru Atanasiu, oficialităților locale, primar, ing. Lucian Iliescu, președintele Consiliului Județean, ing. Boiangiu Victor, inspector General Școlar Județean, prof. dr. Ștefan Păun, inspector adjunct, prof. Elena Boiangiu, a cadrelor didactice, elevilor și a unui numeros public. Construcția a fost finanțată de Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul Inspectoratului Școlar Giurgiu iar sala de sport prin Primăria Giurgiu și CNI, București.
Între anii 2001- 2005, în localul școlii a funcționat Colegiul Universitar Economic, Româno-Bulgar, Giurgiu, în cadrul Academiei de Studii Economice, București. Această instituție de învățământ superior a fost înființată prin aprobările date de primarul orașului Giurgiu, ing. Lucian Iliescu, Inspectoratului Școlar Giurgiu, înspector general, prof. dr. Ștefan Păun, prin implicarea directorului Școlii Generale nr. 8, prof. Bătrânu Ion. În anul 2001/ 2002 baza materială a școlii cuprindea: 23 săli de clasă, laboratoare de chimie și biologie, cabinet medical. Sala de festivități cu 343 de locuri și Bazinul de înot de la Sala de sport, sunt elemente de modernitate, caracteristice unei școli de nivel european. Școala modernă prin spațiul adecvat procesului de învățământ și corpul profesoral a fost și este un reper în învățământul giurgiuvean și din această zonă a țării. Spațiile generoase, activitățile organizate, profesorii cu grade didactice și îndeosebi profesorii de limba română și matematică au făcut să fie o școală foarte căutată de elevi și părinți. În anul înființării, scoala avea 849 de elevi, 1.298 de elevi în 1898/ 1999, număr care s-a menținut constant până în 2006/ 2007 când numărul elevilor a fost de 1.331. În 2007, într-o statistică sunt menționați studenții acestei scoli, la Universitaea București, 7; Limbi și Literaturi Străine, 9; Psihologie, 1; Drept, 1; Academia de Poliție, 4; Politehnică, 8; ASE, 8; Medicină, 1; Farmacie, 3; Muzică, 1; Institutul de Marină, 1; Informatică, 1. Profesorii care s-au remarcat prin rezultatele obținute la testări naționale și olimpiade școlare au fost după o statistică din 2005: la Lb. Română, Prof. Stan Barbu – Mirona, prof. Tănăsescu Victorița, prof. Goană Mariana, prof. Călin Smaranda, prof. Arsenie Anda, la disciplina Matematică, prof. Păun Petra, prof. Popazu Dumitru, prof. Popazu Letiția, prof. Ionescu Iolanda, Prof. Creață Liliana, prof. Șerban Mariana, la Istorie, prof. State Victorița, Geografie, Căpitanu Ioana.
Prof. univ. Dr. Ștefan Păun
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro