Este posibil ca numele Vasile Copil să nu spună mare lucru multora dintre reprezentanții generației tinere a pasionaților de fotbal, și chiar a suporterilor echipei Rapid. Giuleștenii din „garda veche” își amintesc însă, cu siguranță, de extrema dreaptă care a jucat la echipa de lângă Podul Grant timp de șase sezoane, în perioada 1956-1962, alături de fotbaliști precum Titus Ozon, Tache Macri, Ilie Greavu sau Ion Ionescu și a cărui poveste o puteți citi în acest număr al revistei „Independența Română – Independența prin Cultură”.
Adus în București de Piști Covaci
Vasile Copil a venit pe lume în ziua de 29 februarie 1936, în localitatea Câmpia Turzii. Glumind puțin, a făcut parte din categoria celor care își serbau ziua de naștere o dată la patru ani. A jucat fotbal la juniorii clubului Universitatea Cluj între 1950 și 1954, după care a ajuns în București, la echipa Progresul Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”. Cel care l-a îndrumat în Capitală a fost nimeni altul decât Ștefan „Piști” Covaci, antrenorul care a pregătit celebra formație Ajax Amsterdam și care, atunci, activa la „U” Cluj. În 1956, la doar 20 de ani, s-a transferat la Rapid București (care, în vremea aceea, se numea Locomotiva București), împreună cu alți colegi de la Progresul „Casa Scânteii”. „Factorul decisiv a fost Gheorghe Apostol, care fusese chiar Secretar de Stat în acea perioadă. Fiind mare rapidist el a validat aceste transferuri. Care s-au dovedit extrem de importante pentru viitorul Rapidului. Iar eu am avut ocazia să joc alături de mari fotbalişti: Filote, Ozon, Macri, Ene II, Olaru, Langa…”, povestea Vasile Copil, într-un interviu acordat site-ului suporterilor rapidiști, 1923.ro. A stat în Giulești timp de șase sezoane, până în 1962, iar cel mai bun rezultat al său la echipa „vişinie” a fost un loc 3 în sezonul 1960-1961. Când Vasile Copil a fost om de bază al Rapidului, cu 22 de meciuri jucate. Ulterior, însă, a fost nevoit să plece de la Rapid. „E o poveste pe cât de simplă, pe atât de complicată. Tocmai terminasem un sezon excelent cu Rapid, am fost pe locul 3, iar eu jucasem aproape în toate meciurile. Apoi, în cantonament fiind, pe Valea Prahovei, am primit un telefon din Câmpia Turzii, a cărui echipă juca atunci în Liga a 2-a. Miau zis direct că, dacă nu mă întorc acolo, părinții și socrii mei vor fi dați afară de la locurile lor de muncă. Era vorba de familia mea, așa că am fugit din cantonament și am mers acolo. Cei de la Rapid s-au supărat pe mine, ba chiar am fost acuzat că sunt trădător, mai pe la colțuri. În locul meu, în Giulești s-a dus Viorel Kraus”, a povestit Copil, pentru site-ul 1923.ro.
A renunțat la fotbal cu un an înainte de primul titlu al Rapidului
Vasile Copil a stat ce a stat la Câmpia Turzii, dar a revenit în București, la Progresul. „M-au văzut cei de la Progresul și m-au luat. Erau, totuși, o echipă puternică, a Băncii Naționale, așa că nu au avut ce face cei de la Câmpia Turzii. Nu am jucat prea mult la Progresul, dar au fost ultiumele mele meciuri în prima ligă”, mărturisea Copil în interviul acordat site-ului 1923.ro. Înainte de a accepta să meargă la Progresul, extrema dreaptă a încercat să revină la Rapid, dar s-a răzgândit după o discuție purtată pe această temă cu Valentin Stănescu, antrenorul de atunci al giuleștenilor, care i-a spus, franc: „Vasile, pe postul tău îl am pe Bebe Năsturescu. Nu te supăra pe mine, dar aș vrea să joc cu el titular. Mai bine te duci și joci la Progresul. Mi se pare corect să te anunț”. Vasile Copil n-a stat prea mult la Progresul. Problemele medicale începuseră să-l macine. A mai jucat un pic în diviziile inferioare, la CFR Roșiori (tot o echipă feroviară), iar în 1966 a pus capăt activității de jucător. Exact cu un an înainte ca Rapid să câștige primul ei titlu de campioană. Ca fotbalist, a bifat și trei meciuri pentru echipa națională de fotbal a României. A revenit în Giulești la sfârșitul anilor ’90, când „echipa de lângă șine” era antrenată de Mircea Lucescu și obținea unele dintre cele mai bune rezultate din istoria ei, pentru a căuta jucători tineri și talentați pentru club. A colaborat ulterior și cu fiul lui Mircea Lucescu, Răzvan, și a contribuit la aducerea la formația „vișinie” a unor fotbaliști precum Ciprian Deac sau Cristi Oros. A fost și președinte de onoare al grupării giuleștene. Vasile Copil s-a stins din viață în iunie 2018, la vârsta de 82 de ani.
Mugur Băileșteanu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro